Viitoarea noră a fostului președinte Igor Dodon ar fi fost ținută aproximativ trei ore la controlul de frontieră, la intrarea în Republica Moldova. Potrivit declarațiilor lui Dodon, femeia este cetățean al Federației Ruse și originară din Kazan.

Dodon a povestit despre incident în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Potrivit acestuia, logodnica fiului său cel mare a fost supusă unor verificări suplimentare la frontieră.

„Orice cetățean străin, când intră într-o țară, sunt SIS-ul, Poliția de Frontieră, sunt zonele roșii. Acum e zona roșie tot ce vine din Federația Rusă”, a declarat Dodon.

Fostul șef al statului susține că tânăra a fost verificată timp de aproximativ trei ore, însă nu crede că acțiunile autorităților au fost intenționate.

„Credeți că a fost o eroare la SIS sau la Poliția de Frontieră? Eu cred că pur și simplu e „bardac” peste tot, nu cred să fie intenționat. Eu nu vreau să cred că au făcut-o intenționat, pentru că asta a fost prea de tot”, a spus Dodon.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#controale #frontieră #nora lui Dodon #rusi

Primarii din nordul țării au participat vineri, la Guvern, la prima rundă de consultări privind investițiile de care vor putea beneficia localitățile care aleg amalgamarea voluntară. Discuțiile au vizat modul în care vor fi acordate stimulentele financiare, pregătirea proiectelor și domeniile în care vor putea fi făcute investiții.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, le-au prezentat primarilor mecanismul prin care va fi acordat stimulentul destinat dezvoltării infrastructurii.

Acesta prevede 3.000 de lei pentru fiecare locuitor al localităților amalgamate. Banii vor fi gestionați de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale prin intermediul Agențiilor de Dezvoltare Regională, iar primele alocări sunt planificate pentru începutul anului 2027.

Primarii au discutat și despre proiectele care ar putea fi finanțate. Printre acestea se numără lucrări la drumurile locale, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, iluminat public, eficiența energetică a clădirilor, dar și investiții în școli, instituții medicale, cultură, servicii sociale, gestionarea deșeurilor și amenajarea spațiilor publice.

Reprezentanții Guvernului le-au transmis primarilor că proiectele trebuie să pornească de la problemele reale ale oamenilor și să aducă beneficii cât mai multor locuitori. Autoritățile locale sunt îndemnate să discute cu cetățenii și să stabilească împreună prioritățile.

Alexei Buzua subliniat că pentru realizarea unor proiecte importante este nevoie de echipe bine pregătite în primării, proiecte bine elaborate și capacitate de cofinanțare și implementare.

„Unica noastră șansă să dezvoltăm localitățile noastre, să eliminăm inegalitățile, este să avem proiecte mari, iar proiectele mari vin acolo unde există capacități”, a declarat Buzu.

La rândul său, ministrul Vladimir Bolea a spus că investițiile vor fi orientate în special spre dezvoltarea drumurilor și extinderea sistemelor de apă și canalizare.

„Nu există sate importante și sate lipsite de importanță, toate sunt satele Republicii Moldova, în toate locuiesc cetățenii noștri”, a declarat ministrul.

Consultările vor continua și cu primarii din celelalte regiuni ale țării. Guvernul susține că întâlnirile vor permite autorităților locale să clarifice condițiile de finanțare și să pregătească din timp proiectele.

Pentru localitățile care aleg amalgamarea voluntară, Guvernul a anunțat un pachet de stimulente estimat la 6,5 miliarde de lei, care include sprijin pentru pregătirea procesului de amalgamare, dezvoltarea infrastructurii și consolidarea capacității administrative.