Autoritățile de la Comrat amplifică confruntarea cu Chișinăul și fac un nou pas în direcția promovării unor revendicări cu tentă separatistă. Deputații Adunării Populare au elaborat o declarație prin care intenționează să nu recunoască hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie, care a declarat drept neconstituționale mai multe prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei. Proiectul documentului, obținut de reporterii Deschide.MD, prevede inclusiv reducerea autorității Chișinăului asupra autonomiei și contestarea efectelor deciziilor instituțiilor constituționale ale Republicii Moldova.

În această dimineață, conducerea APG s-a întrunit în ședința Biroului Permanent, în cadrul căreia s-a decis convocarea, pentru următoarele zile, a ședinței extraordinare a Adunării Populare. Astfel, la următoarea întrunire parlamentarii regionali urmează să dezbată o declarație „privind protejarea statutului constituțional-juridic și a competențelor Găgăuziei în condițiile demontării sistematice a acestora”.

Totodată, în textul documentului, deputații APG acuză Chișinăul că pune în pericol stabilitatea sistemului de stat al R. Moldova. Totodată, Comratul susține că autoritățile centrale, prin decizia Curții Constituționale, demontează autonomia și reduce statutul acesteia la nivelul unui simplu raion administrativ-teritorial, anulând în totalitate consensul atins în 1994.

„Modificarea modelului existent al autonomiei și restrângerea competențelor legale au fost realizate fără modificarea Constituției țării, fără o dezbatere publică și de specialitate amplă, fără consultarea populației și a autorităților legale ale Găgăuziei. Curtea a ignorat complet necesitatea solicitării unui aviz din partea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei și a altor instituții internaționale de profil”, se menționează în document.

În acest context, deputații APG propun ca hotărârea Curții Constituționale din 9 iulie să fie recunoscută drept lipsită de valoare juridică.

Aleșii de la Comrat urmează să solicite Parlamentului să retragă proiectul de lege nr. 280 (privind modificarea Codului electoral). La fel, deputații APG vor să-și atribuie rolul de judecători ai Curții Constituționale. Mai exact, aceștia susțin că orice tentative de modificare unilaterală a sistemului electoral al Găgăuziei trebuie recunoscute drept neconstituționale, potrivit sursei citate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Totodată, parlamentarii din regiune amenință că se vor adresa către Turcia, OSCE, Comisia de la Veneția și ONU în legătură cu „demontarea unilaterală a autonomiei și pentru a determina Chișinăul oficial să poarte un dialog interparlamentar bazat pe egalitate”.

#autonomie #Chisinau #Comrat #confrunatre #statutul special al Gagauziei

Comisia Electorală Centrală (CEC) a aprobat calendarul pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, care vor avea loc pe 15 noiembrie 2026.

Potrivit documentului, perioada electorală va începe pe 28 august. Până la 16 septembrie urmează să fie constituit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, iar până la 26 septembrie – consiliile electorale de nivelul I.

Candidații și formațiunile politice vor putea depune documentele pentru înregistrarea în calitate de concurenți electorali până cel târziu la 6 octombrie.

În aceeași perioadă, între 28 august și 6 octombrie, vor putea fi depuse la CEC și documentele pentru înregistrarea blocurilor electorale. În ultima zi, 6 octombrie, actele vor fi recepționate până la ora 17:00.

Campania electorală va începe pe 16 octombrie, cu o lună înainte de scrutin.

CEC precizează că programul calendaristic stabilește toate acțiunile, termenele și responsabilitățile instituțiilor implicate în organizarea alegerilor regionale.

Totodată, pe 26 august, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 192/2026 privind modificarea Codului electoral. Noile prevederi integrează alegerile regionale în sistemul electoral național și consolidează rolul CEC în organizarea și desfășurarea acestora.