Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) raportează mai multe nereguli în procesul de amalgamare. Printre ele se numără lipsa cadrului legal pentru a implementa procesul normativ, concepte care nu există juridic, presupuse consultări mimate și abuzuri.
Reprezentanții organizației afirmă că termenul de amalgamare normativă nu se regăsește nicăieri în legea Republicii Moldova. În schimb, Potrivit lor, „desființarea unei localități și mutarea centrului administrativ se fac de Parlament, după consultarea cetățenilor. Două condiții, ambele obligatorii. Niciuna nu încape într-o scrisoare a unui oficiu teritorial. Cu legea e clar, iar ceea ce se se întâmplă acum și se încearcă a fi numit.. consultare e grav de tot, cu mai multe bănuieli rezonabile de încălcare a tuturor normelor bunului simț și chiar celor penale”.
Membrii CALM mai afirmă că un concept al reformei n-a fost adoptat de nimeni, iar singurul document aprobat de Guvern în contextul procesului de amalgamare este Strategia 2023–2030, care punctează că etapa voluntară ține până în 2026 și că abia la sfârșitul acestui an se face bilanțul.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM
„În realitate, etapa normativă a pornit în august, cu patru luni mai devreme. Mai mult ca atât, primăriile au început sa primească notificări privind amlgamarea normativă încă de la începutul lui august, când conform legii încă era posibilă inițierea și era în toi amalgamarea voluntară”, afirmă cei din CALM.
Membrii Congresului mai afirmă că data de 31 iulie, când trebuia să se finalizeze procesul de inițiere a amalgamării voluntare, nu figurează în lege, iar termenii acordați autorităților locale au reprezentat de fapt formalități și nu s-a ținut cont de specificul local.
„La Gotești, scrisoarea a intrat pe 13 august și primul termen a fost 17: o zi lucrătoare. La Năvîrneț, două zile în loc de cincisprezece, cu un termen fixat chiar de hramul satului. Nu sunt decizii, e o expediere în serie. Scrisoarea către Gotești poartă numărul 29-78-10009, cea către Văsieni 29-78-10139. Aceeași zi, numere consecutive, același termen. Cobusca Veche are un poligon militar la marginea satului, Gotești are trei grădinițe și 1517 hectare irigabile, Bașcalia are cu totul alt drum până la raion. Borogani este înconjurată de UTG și e la o distanță de 50 de km de la localitatea la care este alipită. Toate au primit aceeași hârtie. S-a schimbat numărul de înregistrare și numele satului”, afirmă membrii CALM.
Într-un mesaj al organizației se mai regăsesc informații precum că ar fi fost mimate consultările, iar unele localități ar fi alipite de altele fără vreo discuție, în cadrul procesului normativ.
„Într-un stat de drept ordinea e una singură: întâi legea organică, votată de Parlament, cu criterii și garanții; apoi ghidurile și metodologiile, făcute ca să execute acea lege; abia apoi lucrul în teritoriu. La noi harta se desenează acum, iar criteriile urmează să vină. Adică vor fi aprobate și consfințite prin lege. Regula scrisă după ce rezultatul e gata, ca să-l justifice, are un nume. Se cheamă abuz”, se mai arată în criticile adresate.
Totodată, CALM afirmă că susține lichidarea raioanelor și reforma administrației publice locale, însă consideră că în acest proces nu este loc de grabă, calendar politic, lipsă de transparență și abuzuri.
Reprezentanții cabinetului de miniștri nu au comentat deocamdată criticile CALM.
(UPDATE, 4 septembrie, ora 17:00) Reacția Guvernului
Serviciul de presă al cabinetului de miniștri a precizat următoarele, la solicitarea Realitatea:
Guvernul a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale – atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă. Criteriile care stau la baza procesului au fost prezentate public, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați. Guvernul a explicat în repetate rânduri ce urmează după etapa voluntară și care sunt pașii următori ai reformei. Astfel, etapa actuală se desfășoară în conformitate cu ceea ce a fost comunicat anterior.
Totodată, acțiunile întreprinse în această etapă se înscriu în atribuțiile legale ale Guvernului. Constituția stabilește că organizarea administrației locale și a teritoriului se reglementează prin lege organică, iar această decizie aparține Parlamentului. În același timp, Constituția conferă Guvernului dreptul de inițiativă legislativă, inclusiv în acest domeniu.
Asta înseamnă că Guvernul are competența să pregătească reforma: să analizeze situația existentă, să evalueze capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale, să identifice soluții de consolidare teritorială, să consulte autoritățile locale și să elaboreze propunerea legislativă care urmează să fie înaintată Parlamentului. Aceste responsabilități sunt prevăzute de cadrul legal care reglementează rolul Guvernului și al Cancelariei de Stat în reforma administrației publice locale.
Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare.
Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează.
