Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a explicat că apelurile pentru modificarea art.13 din Constituția Republicii Moldova a sintagmei „limba moldovenească” în cea română sunt auzite, însă nu s-a arătat convins că este posibil, în contextul în care pentru o asemenea modificare sunt necesare 67 de voturi în plen.

„Eu văd apelurile care au apărut în spaţiul public, nu e vorba doar de AŞM, ci şi lideri de opinie, ş.a.m.d. Întrebarea întrebătoare este dacă sunt voturile necesare pentru a schimba. Credeţi-mă pentru mine limba română e română şi decizia Curţii Constituţionale prin care s-a decis că limba română e română rămâne în vigoare. Acum, ca să facem noi un exerciţiu, neavând certitudinea că există numărul necesar de voturi, eu mă întreb, dacă nu am da apă la moara celor care au alergie de la limba română şi să le dăm un prilej să jubileze iar. Eu zic ca noi să facem tot posibilul ca să încercăm să găsim aceste voturi. Acum, cât e de real lucrul acesta e altă întrebare şi să creăm condiţii pentru a promova limba română, inclusiv pentru a o studia, să fie studiată de alolingvi, asta e sensul adevărat, prin asta va deveni limba română mai acceptată, mai iubită, mai înţeleasă şi pusă în valoare”, a explicat Igor Grosu la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.

„Şi aici e rolul nostru, a statului, a celor care suntem acum la guvernare şi noi vom face acest lucru. Avem de muncit şi pe palier politic, dar şi pe palier guvernamental pentru a reda acea valoare care o merită limba română”, a mai adăugat acesta.

Amintim că Academia de Ştiinţe a Moldovei (AȘM) a lansat un apel în adresa preşedintei țării, Maia Sandu, prim-ministrei Natalia Gavriliţa şi preşedintelui Parlamentului, Igor Grosu, prin care a solicitat modificarea limbii de stat în Constituţie.

PAS deține doar 63 de mandate, adică pentru modificarea articolului, deputaților din această fracțiune le-ar mai trebui încă patru voturi. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor are 32 de deputați, iar Partidul Șor – șase.

#Constitutie #limba romana

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.