Clipe de groază pentru mai multe femei din Republica Moldova care au fost exploatate prin muncă în Italia de către un grup criminal specializat în trafic de ființe umane.

Oamenii legii au reușit să destructureze gruparea, în cooperare cu EUROJUST și EUROPOL, pe parcursul anului 2021.

„Membrii grupării, cetățeni moldoveni și italieni, folosindu-se de vulnerabilitatea victimelor determinată de situația socială precară, prin înșelăciune, sub pretextul angajării în câmpul muncii în calitate de „badante”, cu un salariu de 600 – 700 euro în Italia, recrutau femei din diferite localități ale R. Moldova. Ajunse în țara de destinație, victimele erau întâlnite de către membrii grupării, după care erau cazate, li se ridicau pașapoartele, erau transportate la locurile de muncă din diferite localități și exploatate prin muncă, în calitate de „badante”, fără a le fi achitat salariu promis pe deplin. Victimele erau supuse violenței fizice și psihice, realizate inclusiv prin amenințarea cu răfuiala fizică și prostituarea forțată”, anunță PG.

În perioada ianuarie-mai a anului curent, grupul criminal a organizat 16 deplasări dintre Italia și Moldova, în pofida restricțiilor de călătorie în legătură cu situația epidemiologică din ambele state, mai anunță oamenii legii.

„Investigațiile au fost desfășurate prin utilizarea unor măsuri speciale de investigații variate, inclusiv prin interceptare telefonică, urmărire online, GPS, cât și vizuală, care au permis acumularea bazei probatorii pentru efectuarea reținerii persoanelor bănuite de săvârșirea infracțiunilor descrise. La 4 septembrie 2021, organele de drept a R. Moldova, în comun cu autoritățile Italiei, concomitent au efectuat mai multe percheziții pe teritoriul R. Moldova și Italiei, urmare fiind reținuti opt membri ai grupării nominalizate. În cadrul perchezițiilor au fost depistate și ridicate pașapoartele victimelor, contracte false de muncă (franceze, germane, poloneze), certificate de vaccinare împotriva COVID 19 false, tehnică de calcul, cu ajutorul căreia se perfectau contracte și documente false, banii dobândiți în urma activității criminale, mijloace de transport cu care au fost transportate victime”, se mai arată în comunicatul procuraturii.

Persoanele reținute riscă pedeapsă cu închisoare de la 7 la 15 de ani.

#grupare criminala #Italia #moldoveni

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.