Peste 120 de procurori au fost numiți în funcții de către Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021. În acest interval de timp, au fost organizate 19 concursuri pentru 174 de funcții la care au participat 146 de candidați.

Circa 85% din funcțiile de conducere au fost ocupate în baza unor concursuri la care au participat un singur candidat, anunță reprezentanții Centrului de Resurse Juridice din Moldova.

Cifrele ne vorbesc despre faptul că actuala stare de lucruri din sistemul Procuraturii nu încurajează pe deplin competiția între procurori, iar, de cele mai multe ori, concursurile pentru funcțiile de conducere sunt simple formalități.

Concluziile au fost incluse în Raportul „Promovarea Procurorilor de la legalitate la realitate: 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021”, elaborat de Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). Cercetarea a mai constatat că, din cele 26 de funcții de conducere, 17 (65%) au fost ocupate de candidații care au fost numiți discreționar de Procurorul General (PG) pentru exercitarea interimatului funcției.

Candidații care obțin cel mai mare punctaj în concursuri sunt numiți în funcțiile pentru care au candidat. La prima vedere, influența CSP și a Procurorului General asupra rezultatelor finale ale concursurilor nu există. Totuși, autorii raportului atrag atenția că această constatare poate fi viciată în contextul numărului redus de concursuri la care au participat mai mult de un candidat și prin prisma aparenței că persoanele nedorite de conducerea Procuraturii nu participă la concursuri.

Începând cu 24 iulie 2020, Procurorul General a efectuat 24 de transferuri fără concurs. Aproape jumătate dintre aceste transferuri, 11 la număr, au fost efectuate din procuraturile teritoriale spre procuraturile din mun. Chișinău, ceea ce reprezintă, de facto, o promovare.

„Exercitarea transferului în mod netransparent și discreționar devine un mijloc de a asigura loialitatea procurorilor în raport cu Procurorul General”, a declarat Daniel Goinic, unul din autorii raportului.

Autorii au analizat și perspectiva de gen în procesul de promovare a procurorilor și au constatat că mai puțin de 25% din câștigătorii concursurilor au fost femei. Discrepanța de gen este și mai mare în cazul funcțiilor de conducere, unde doar două femei s-au înscris în concurs. Chiar dacă ambele au fost desemnate câștigătoare, acest lucru s-a produs în contextul în care concursurile s-au desfășurat având o singură candidatură și, în ambele cazuri, acestea dețineau deja interimatul funcției, fiind numite la discreția Procurorului General.

Numărul redus al femeilor-procuror care au participat la aceste concursuri este greu de explicat, întrucât în sistem sunt suficiente femei cu experiență îndelungată în procuratură.

La evenimentul de prezentare a raportului a fost prezentă și Veronica Mihailov-Moraru, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, care a dat asigurări că documentul elaborat de CRJM va fi luat în considerare la elaborarea politicilor publice, dar și în procesul de elaborare a legilor.

Constantin Șușu, membru al Consiliului Superior al Procurorilor, a declarat că CSP are atribuții limitate în procesul de înregistrare și evaluare a candidaților în cadrul concursurilor de ocupare a funcțiilor în sistemul Procuraturii.

Un alt membru al CSP, Andrei Roșca, a admis influența Procurorului General în procesul de promovare a procurorilor, menționând că procesele ce vizează resursele umane sunt gestionate în cadrul Procuraturii Generale și sugerează ca unele chestiuni ce țin de numirea în funcții de conducere să treacă în subordinea CSP.

Autorii raportului „Promovarea Procurorilor de la legalitate la realitate: 1 ianuarie 2019 – 31 mai 2021”,, recomandă Consiliului Superior al Procurorilor să organizeze concursuri veritabile, cu mai mulți candidați, în special pentru funcțiile de conducere în procuratură, iar criteriile de evaluare să fie revizuite. De asemenea, a fost constatată necesitatea de a reveni la transferul procurorlor în bază de concurs.

Raportul a fost elaborat de CRJM în cadrul proiectului „Susținerea eforturilor de integritate și anticorupție prin monitorizare activă de către societatea civilă în Moldova”, susținut financiar de Departamentul de Stat al SUA prin intermediul Biroului Internațional pentru Justiție Penală și Aplicarea Legii al Ambasadei SUA (INL) în Republica Moldova.

Raportul poate fi accesat AICI.

#CSP #procurori #raport

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.