Meng Wanzhou, directoarea financiară a gigantului chinez al telecomunicaţiilor Huawei, dar și fiica fondatorului propriu-zis, acuzată de fraudă bancară, a fost eliberată vineri, 24 septembrie curent, în Canada în baza unui acord cu Statele Unite care pune capăt unei perioade de trei ani de lupte în instanţă şi disensiuni diplomatice între Beijing, Washington şi Ottawa.

Meng Wanzhou, aflată în arest la domiciliu în Vancouver de la sfârşitul anului 2018, a fost eliberată şi a scăpat de extrădarea în Statele Unite, unde autorităţile doreau să o judece, în urma unei scurte audieri la Curtea Supremă din Columbia Britanică (vestul Canadei).

„În ultimii trei ani viaţa mea a fost dată peste cap”, a declarat Meng Wanzhou, poreclită „prinţesa” Huawei. Cel mai probabil, ea urmează să se întoarcă rapid la familia sa din China.

Eliberarea sa este rezultatul unui acord spectaculos – făcut public vineri de un tribunal din New York – între Departamentul de Justiţie şi reprezentantul chinez al Huawei. Acest acord prevedea ca Washingtonul să recomande Ottawa eliberarea lui Meng şi să renunţe de facto la toate solicitările de extrădare.

Meng Wanzhou, în vârstă de 49 de ani, fiica fondatorului Huawei, a fost arestată pe 1 decembrie 2018 pe aeroportul din Vancouver, la cererea Washingtonului, care intenţiona să o judece în special pentru fraudă bancară. Wanzhou a negat permanent acuzaţiile şi a pledat nevinovată vineri. Avea la ea un laptop MacBook, un iPhone şi o tabletă iPad, adică dispozitive electronice produse de marea rivală a Huawei. Totuși, mai avea asupra ei şi un smartphone produs de compania pentru care lucrează. Este vorba de modelul de lux Huawei Mate 20 RS Porsche Edition.

Justiţia americană a acuzat-o pe numărul doi al gigantului chinez al telecomunicaţiilor că a minţit un membru din conducerea băncii HSBC în timpul unei întâlniri în Hong Kong, în 2013, despre legăturile dintre grupul chinez şi o filială numită Skycom, care vindea echipamente Iranului.

Conform Departamentului de Justiţie, Meng Wanzhou a recunoscut, potrivit conţinutului acordului, că la acel moment a făcut declaraţii false şi a ascuns adevărul membrului conducerii HSBC despre activităţile Huawei în Iran, ţară supusă sancţiunilor americane şi internaţionale.

Dacă acest acord legal nu va fi contestat sau încălcat până la 1 decembrie 2022 (când se împlinesc patru ani de la arestarea directoarei financiare a Huawei), procesul vor fi abandonat definitiv, potrivit Washingtonului.

#arest #Huawei

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.