Astronomii au reușit să capteze unde radio extrem de polarizate provenind din direcția centrului galaxiei. Lumina undelor oscilează într-o singură direcție, dar mai ciudat este faptul că direcția acestor unde se rotește odată cu trecerea timpului.

Datorită progreselor în radioastronomie, astronomii sunt acum capabili să găsească răspunsuri pentru marile mistere ale Universului.

În acest studiu, astronomii au crezut inițial că sursa acestor unde radio ar putea fi un pulsar. Dar semnalele din această nouă sursă nu se potrivesc cu ceea ce se așteaptă de la aceste tipuri de obiecte cerești.

„Nu am văzut niciodată așa ceva”, a spus Zeng Wang, autor principal al noului studiu și doctorand la Școala de Fizică de la Universitatea din Sydney.

„Am analizat cerul cu ASKAP pentru a găsi obiecte noi neobișnuite cu un proiect cunoscut sub numele de Variables and Slow Transients, pe parcursul anilor 2020 și 2021. Privind spre centrul galaxiei, am găsit ASKAP J173608.2-321635, numit după coordonatele sale. Acest obiect a fost unic prin faptul că a început în mod invizibil, a devenit luminos, a dispărut și apoi a reapărut. Acest comportament a fost extraordinar”, a declarat Tara Murphy, profesoară în cadrul Universității din Sydney.

Un nou obiect misterios

Astronomii au detectat șase semnale radio timp de nouă luni în anul 2020. Cu toate aceastea, când au încercat să găsească obiectul în lumină obișnuită, nu au găsit nimic, nici după ce au folosit radiotelescopul Parkes.

Apoi, s-au îndreptat către radiotelescopul MeerKAT, mai sensibil. Spre surprinderea lor, au descoperit că semnalul era intermitent. L-au observat timp de 15 minute la fiecare câteva săptămâni.

Profesorul Murphy a spus: „Din fericire, semnalul a revenit, dar am constatat că modul de comportare a sursei a fost dramatic diferit. Practic, sursa a dispărut într-o singură zi, chiar dacă a durat săptămâni în observațiile noastre anterioare ASKAP”.

„Informațiile pe care le avem au unele paralele cu o altă clasă emergentă de obiecte misterioase cunoscute sub numele de Galactic Center Radio Transients, inclusiv una numită „burper cosmic”. În timp ce noul nostru obiect, ASKAP J173608.2-321635, împărtășește unele proprietăți cu GCRT-urile, există și diferențe. Și oricum nu înțelegem aceste surse, așa că acest lucru se adaugă la mister”, a spus Profesorul David Kaplan, de la Universitatea din Wisconsin-Milwaukee.

Astronomii intenționează acum să urmărească obiectul pentru a determina exact ce este.

#cosmos #mesaje

Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai vizibile deteriorări în clasamentul internațional al riscului și rezilienței investiționale. Țara noastră a ajuns pe locul 101 în ediția specială din mai 2026 a Global Investment Risk and Resilience Index (GIRRI), realizat de Henley & Partners în parteneriat cu AlphaGeo, scrie BANI.MD.

Comparativ cu poziția ocupată anterior, Moldova a pierdut 19 locuri și a coborât de pe poziția 82 pe 101.

Clasamentul analizează capacitatea statelor de a face față șocurilor economice și geopolitice și riscurile cu care se confruntă investitorii. Ediția din mai 2026 ia în calcul inclusiv semnale recente de piață și modificarea percepției investitorilor în urma turbulențelor geopolitice.

Indicele este construit pe două componente. Este vorba de riscul și reziliența și utilizează aproape 3.000 de puncte de date, grupate în 13 indicatori. Sunt evaluate, între altele, vulnerabilitățile economice și geopolitice, dar și capacitatea instituțiilor și economiei de a absorbi și de a se adapta la șocuri.

Cu cât o țară ocupă o poziție mai bună în clasament, cu atât aceasta este considerată, în general, mai puțin riscantă și mai rezilientă din perspectiva investițiilor.

În regiune, diferențele sunt mari. De exemplu, România se află mai sus decât Republica Moldova, în timp ce mai multe state din Europa de Est și Asia Centrală se regăsesc în zona mediană sau inferioară a clasamentului.

La nivel mondial, primele poziții sunt dominate de economii caracterizate prin stabilitate instituțională și economică ridicată. Elveția conduce clasamentul, urmată de Danemarca, Norvegia, Singapore și Suedia.

Autorii GIRRI precizează că ediția specială din mai 2026 reflectă schimbările produse în percepția riscului după recentele șocuri geopolitice. Metodologia combină reziliența structurală pe termen lung cu semnale de piață pentru a arăta cât de capabile sunt economiile să reziste unor perioade de instabilitate.

Coborârea Moldovei până pe locul 101 indică astfel o deteriorare a poziției relative a țării pe harta globală a riscului investițional, într-un moment în care competiția pentru atragerea și protejarea capitalului devine tot mai dependentă de stabilitatea economică, instituțională și geopolitică.