Scandalul din preajma demolării Hotelului Național continuă. Astfel, viceprimarul Victor Chironda sesizează despre o nouă încălcare. Potrivit funcționarului, direcția arhitectură a înregistrat autorizația de demolare în baza de date cu o dată din urmă (04 iunie) deși marți, 15 iunie, vicedirectorul direcției confirma faptul că dosarul se afla pe masa arhitectului-şef al Chişinăului, Svetlana Dogotaru.

Prieteni, în pofida sesizărilor mele privind încălcările de procedură și depășirea atribuțiilor de serviciu din partea executorilor, constat că Autorizația de desființare a hotelului Național totuși a fost emisă. Exact așa, cu dată din urmă, a fost întocmit și actul prin care mi s-a constatat lipsa de la serviciu pe 31 mai. Se pare că asta e o practică normală la funcționarii din primărie, notează Chironda.

De asemenea, viceprimarul precizează că Ion Ceban „nu a luat nici o măsură pentru suspendarea procesului de autorizare a demolării până la clarificarea situației”.

În concluzie, Victor Chironda a menționat că va contesta autorizația de demolare a Hotelului Național. Totodată, va trimite un demers repetat către Centrul Național Anticorupție.

Realitatea.md amintește că viceprimarul Victor Chironda s-a pomenit într-un scandal de proporții după ce în lipsa motivată a acestuia de la locul de muncă, a fost autorizată demolarea Hotelului Național din Capitală.

De partea cealaltă, Chironda se opune demolării din considerentul că nu au foste efectuate studii pentru a măsura impactul care urmează să-l aibă construcția asupra zonei.

Cronologia evenimentelor:

Marți, 15 iunie 2021, într-o conferință de presă, Chironda spune că a depistat mai multe nereguli în documentele aprobate de Direcţia generală arhitectură, urbanism şi relaţii funciare cu privire la demolarea Hotelului Național. De asemenea, viceprimarul a cerut o anchetă de serviciu pe numele Svetlanei Dogotaru./

Tot marți, pe fundalul scandalului care abia începe, Victor Chironda anunță despre crearea unui Consiliu Consultativ pentru Dezvoltarea Urbană pe lângă Viceprimarul de ramură. Din acest consiliu ar urma să facă parte experți în arhitectură și urbanism, drept, economie, artă și cultură, reprezentanți ai mediului academic și din societatea civilă – oameni cu notorietate și credibilitate.

În urma conferinței de presă susținută de către Chironda, Ion Ceban și-a acuzat colegul că lipsește nemotivat de la locul de muncă. Însă, Victor Chironda precizează că a fost în concediu de boală, ulterior în concediu de odihnă despre care a anunțat toate structurile responsabile din cadrul Primăriei Municipiului Chișinău.

Joi, 17 iunie, contradicțiile din interiorul Primăriei Municipiului Chișinău au trecut la un alt nivel, astfel că viceprimarul anunță despre faptul că a fost creată o comisie de anchetă care va investiga circumstanțele absenței de la lucru a lui Chironda, asta deși ultimul susține că a anunțat din timp despre concediul său.

Vineri, 18 iunie, Victor Chironda apre în fața presei alături de avocatul său. Funcționarul a menționat că întocmește cererile necesare pentru a se apăra în contextul anchetei de serviciu deschise pe numele său la Primăria Chișinău.

Construcția hotelului cu 17 etaje a început în 1974 și a fost finalizată în 1978. Pe atunci, oaspeții capitalei se puteau bucura de ascensoare, frizerie, chioșcuri pentru suvenire, curățătorie chimică, birouri de bilete de avion și pentru călătoriile cu trenul, dar și de un restaurant, unicul din capitală fiind considerat și o carte de vizită a orașului. De-a lungul anilor, însă, mândria Chișinăului – Hotelul Național s-a transformat într-o clădire pustie și a devenit casă pentru oamenii fără adăpost.

#Hotelul National #Ion Ceban #primaria chisinau #Victor Chironda

Fostul șef al Direcției nr. 5 a Inspectoratului Național de Investigații, Valeriu Cojocaru, și foștii ofițeri Sergiu Balan, Eugeniu Bîrcă, Gheorghe Solomon și Andrei Ținica au fost găsiți vinovați de încălcarea inviolabilității vieții personale și violarea dreptului la secretul corespondenței.

Potrivit Procuraturii Anticorupție , în perioada 2017–2018, Valeriu Cojocaru ar fi organizat prezentarea unor date neveridice despre pretinse acțiuni de pregătire a unor dezordini în masă. La indicația și sub controlul acestuia, ofițerii Vladimir Bordian, Balan, Ținica, Bîrca Eugeniu, Apostol, Solomon și Papuc ar fi prezentat procurorilor rapoarte în baza cărora au fost solicitate măsuri speciale de investigații.

Acestea au inclus interceptarea și înregistrarea comunicațiilor, urmărirea vizuală, colectarea informațiilor de la furnizorii de servicii de comunicații electronice și documentarea cu ajutorul mijloacelor tehnice. Printre persoanele vizate s-au numărat activiști civici, jurnaliști, membri ai unor partide politice și reprezentanți ai societății civile.

În materialele dosarului apar, între alții, Vladislav Gribincea, Ruslan Verbițchi, Mihail Tomacinschi, Nicolae Gîrbu, Sergiu Tofilat, Chiril Moțpan, Dan Perciun, Dinu Plîngău, Igor Grosu, Vladimir Bolea și Oazu Nantoi. Potrivit procurorilor, legătura dintre autorii comentariilor online și persoanele supuse ulterior măsurilor speciale de investigații nu a fost demonstrată prin probe.

În cadrul procesului, 14 părți vătămate au susținut acțiunile civile. Instanța le-a admis parțial și a dispus încasarea, în mod solidar, de la inculpați a unor despăgubiri de 35–40 de mii de lei pentru fiecare persoană, pentru prejudiciul moral cauzat. În total, suma se ridică la 495 de mii de lei.

Sentința poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel Centru în termen de 15 zile.

Scandalul interceptărilor a început încă în luna iunie 2019, atunci când portalul de investigaţie RISE Moldova a dezvăluit, într-un articol intitulat „Ministerul Interceptărilor”, că sub guvernarea democrată mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai unor organizații neguvernamentale fuseseră interceptați și filați.

Sub lupa procurorilor și a polițiștilor ar fi ajuns 52 de persoane. Pe lângă interceptarea convorbirilor telefonice, unora le-a fost monitorizată și viața privată. În locuințe le-au fost instalate microfoane și camere video. Potrivit investigației RISE Moldova, operațiunea de interceptare și filare a opozanților guvernării democrate s-a derulat cu pretinsa acoperire procedurală a trei dosare penale pornite pe baza unor mesaje pe Facebook sau declarații din conferințe de presă.