Manifestațiile agricultorilor germani vor fi reluate în săptămâna următoare, în cazul în care guvernul cancelarului Olaf Scholz nu revizuiește proiectul de creștere a taxelor pe motorină în sectorul agricol. Această decizie a provocat o mobilizare masivă a fermierilor și transportatorilor, care au participat la proteste desfășurate pe parcursul mai multor săptămâni, a avertizat joi organizația agricultorilor germani, conform France Presse.

Președintele Asociației Agricultorilor Germani (DBV), Joachim Rukwied, a declarat într-o conferință de presă la Berlin: „Dacă nu se întreprinde nimic acum în privința motorinei în agricultură, următoarele proteste și acțiuni vor începe în săptămâna viitoare.” El a subliniat că toate anunțurile făcute până acum au avut doar efectul de a amplifica iritarea agricultorilor, în loc să o calmeze, și a îndemnat guvernul să ia măsuri pentru a preveni proteste de o amploare și mai mare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Agricultorii germani s-au mobilizat masiv săptămâna trecută împotriva unei reforme a fiscalității propuse de guvernul cancelarului Scholz, care, confruntându-se cu o contractare a economiei germane, intenționează să reducă progresiv scutirile de taxe pe motorină până la eliminarea lor completă în 2026.

După blocarea șoselelor în întreaga Germanie, mii de agricultori au adus tractoarele la Berlin într-o mare manifestație, cerând inclusiv demisia lui Olaf Scholz, al cărui partid social-democrat guvernează alături de Verzi și liberali.

Cu toate acestea, coaliția a refuzat noi concesii, având deja un acord pentru eliminarea treptată a facilităților fiscale pentru motorină. Ministrul de finanțe, Christian Lindner, a încercat să explice protestatarilor că statul german trebuie să gestioneze deficitul bugetar și să-și sporească cheltuielile militare din cauza conflictului din Ucraina, în timp ce nemulțumirile din alte sectoare economice, cum ar fi logistica și transporturile, cresc, alimentând temerile guvernului cu privire la extinderea protestelor. Un exemplu în acest sens este manifestația planificată de lucrătorii din logistică și transporturi la Berlin, care solicită, printre altele, anularea creșterii taxelor de drum și a taxelor pentru emisiile de CO2.

#fermieri #Germania #Olaf Scholz

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.