Amenințarea distrugerii nucleare la scară globală s-a intensificat în ultimii ani, avertizează cercetătorii. Această evoluție nu este determinată doar de deciziile politice, ci și de fragilitatea echilibrului internațional și de posibilitatea erorilor umane. Potrivit publicației La Stampa, mediul academic și comunitatea de experți pot contribui la diminuarea pericolului prin modele de evaluare, analize aprofundate și prin menținerea unui dialog tehnic, complementar diplomației oficiale.

Fizicianul Luciano Maiani explică că, de zeci de ani, specialiștii și organizațiile internaționale transformă semnale complexe în indicatori măsurabili pentru evaluarea riscurilor nucleare. Un exemplu este „Ceasul Apocalipsei” al Bulletin of the Atomic Scientists, care indică apropierea de „miezul nopții” al amenințării nucleare.

Indicatorul arată o scădere drastică a marjei de siguranță: de la 17 minute imediat după Războiul Rece, astăzi se află la mai puțin de un minut. Această valoare nu semnifică un atac iminent, ci reflectă deteriorarea stabilității strategice și slăbirea dialogului dintre state.

Nivelul pericolului nuclear depinde nu doar de mărimea arsenalului, ci și de modul în care sunt interpretate semnalele și de posibile greșeli umane. Maiani menționează cazul din 1983, când un submarin sovietic a evitat lansarea rachetelor după identificarea unui fals avertisment, prevenind o criză majoră.

Progresele tehnologice, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale, pot sprijini analiza datelor și accelera procesele de evaluare, însă nu pot modifica natura politică a amenințării nucleare. Alegerea între intensificarea cursei înarmărilor sau reluarea dialogului pentru dezarmare rămâne la nivel guvernamental.

Maiani subliniază că știința furnizează instrumente de evaluare, dar nu stabilește strategiile; responsabilitatea finală aparține factorilor politici.

Instituțiile academice și organizațiile de cercetare pot menține canale de comunicare chiar și în perioade de tensiune, oferind guvernelor analize obiective și recomandări informate. Experiența Războiului Rece arată că implicarea oamenilor de știință a facilitat cooperarea și a prevenit escaladări nedorite, completând eforturile diplomației clasice.

Într-un context internațional tot mai tensionat, riscul nuclear devine un pericol concret. Reducerea acestuia necesită dialog constant, colaborare între state și evaluări științifice riguroase. Prin monitorizarea armamentelor și menținerea comunicării, comunitatea științifică joacă un rol crucial în promovarea securității globale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#amenințare nucleară #tehnologie #Terra

Secretarul britanic al Apărării, Wes Streeting, a afirmat, marți, 27 octombrie, că președintele rus Vladimir Putin „ne pune la încercare și testează hotărârea NATO” și a avertizat că Marea Britanie și Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită pentru scenariul în care „se află în război cu Rusia”, scrie mediafax.ro.

Potrivit The Guardian, el a mai spus că „trebuie să fim pregătiți pentru un scenariu în care Regatul Unit și NATO se vor afla în război cu Rusia”, aducând în discuțiile afirmațiile făcute de Putin înaintea invaziei din Ucraina, contrare acțiunilor întreprinse ulterior.

„Nu pentru că ne dorim războiul – nu avem nimic împotriva poporului rus și nu dorim un război cu Rusia; NATO este o alianță defensivă –, dar când Putin ne asigură că nu are intenția de a provoca un război cu NATO, ne amintim de ceea ce a spus despre Ucraina cu doar câteva zile înainte de invazie”, a subliniat secretarul britanic al Apărării, potrivit sursei citate.

El a continuat spunând că NATO este pregătită „să apere fiecare centimetru din teritoriul său” și a reitera continuarea sprijinului pentru Ucraina.

„Cu cât suntem mai pregătiți să facem față Rusiei, să apărăm fiecare centimetru din teritoriul NATO, cu atât este mai puțin probabil să ne regăsim în acel scenariu. Polonia este unul dintre cei mai mari și, cu siguranță, cel mai de încredere prieten al nostru din Europa, iar noi prețuim și apreciem foarte mult această prietenie”, a adăugat Wes Streeting.

Declarațiile acestuia vin după ce în urmă cu două săptămâni, directorul general al MI5, Sir Ken McCallum, a descris Rusia drept „agresorul numărul unu” și a acuzat Moscova că desfășoară un război hibrid, încercând însă să rămână sub pragul care ar putea provoca un răspuns colectiv al NATO.

Potrivit lui McCallum, Kremlinul încearcă să destabilizeze statele europene în timp ce ofensiva sa militară din Ucraina înregistrează progrese reduse, obținute cu costuri foarte mari.