Curtea de Conturi a Republicii Moldova, a fost menționată într-un raport al Băncii Mondiale drept o instituție care a efectuat audituri de calitate de diferite tipuri privind implementarea proiectelor finanțate de BM în domenii precum ocrotirea sănătății, asistența socială, educație. Despre asta anunță reprezentanții Curții de Conturi, într-un comunicat de presă.

În raportul Bancii Mondiale se regăsesc 18 instituții supreme de audit, printre care și Curtea de Conturi a Republicii Moldova, una din cele trei instituții supreme de audit din Europa și Asia Centrală, care a realizat până la moment 30 de misiuni de audit. Inițial, au fost selectate 55 de ISA din 6 regiuni ale lumii.

„Scopul revizuirii a fost de a evalua calitatea auditurilor realizate de către ISA asupra proiectelor finanțate de Banca Mondială, prin obiectivul de conformitate a auditului cu Standardele Internaționale ale Instituțiilor Supreme de Audit (ISSAI), pentru a confirma încrederea BM în constatările formulate de ISA în cadrul auditării operațiunilor finanțate de către BM”, anunță CCRM.

Potrivit responsabililor instituției, revizuirea a stabilit că doar patru ISA din 18 s-au conformat cerințelor ISSAI conexe independenței ISA.

„La conformarea cu cerințele privind asigurarea independenței, majoritatea ISA s-au confruntat cu provocări operaționale din partea ramurii executive, și mai puțin – cu provocări constituționale. Pentru a-și îndeplini mandatul, ISA au indicat că pot să-și îndeplinească atribuțiile într-o manieră independentă și nu au întâmpinat imixiuni severe din partea ramurii executive. Cu toate acestea, independența operațională a modului de gestionare a finanțelor și personalului nu este garantată și, drept rezultat, independența operațională și financiară a ISA este restricționată”, se mai menționează în comunicat.

Cât despre asigurarea independenței, reprezentanții Bancii Mondiale au identificat lacune importante conexe bugetului Curții de Conturi a Republicii Moldova, care este aprobat de către Ministerul Finanțelor, fiind ulterior inclus în proiectul de lege a bugetului de stat și remis Guvernului și Parlamentului spre aprobare.

„O asemenea practică nu permite CCRM să-și elaboreze propriul buget și să-l remită direct Parlamentului pentru aprobare. Astfel, Curtea de Conturi nu dispune de flexibilitatea de a-și elabora și utiliza propriul buget în conformitate cu prioritățile sale. Prin urmare, există loc de îmbunătățiri practice a independenței financiare a CCRM, se concluzionează în evaluarea Băncii Mondiale”, scrie CCRM.

În același timp, în raportul BM, se arată că doar nouă ISA din 18 au corespuns cerințelor standardelor internaționale privind controlul calității. Printre acestea se regăsește și CCRM, evaluarea BM stabilind că politicile și procedurile sistemului de control a calității din cadrul Curții de Conturi sunt relevante, adecvate și corespund cerințelor ISSAI.

Conform evaluării, 11 ISA din 18, printre care și CCRM, s-au conformat cerințelor ISSAI relaționate etapelor de planificare, realizare, raportare și monitorizare a auditului în practica de audit a acestora. Revizuirea a concluzionat că, nivelul de conformitate a cerințelor conexe etapei de planificare bazată pe riscuri, realizare a auditurilor din cadrul Curții de Conturi este relevant și corespunzător standardelor internaționale de audit, manualele de audit prevăd proceduri menite să obțină probe de audit suficiente și adecvate pentru a sta la baza constatărilor. Auditorii CCRM aplică o metodologie robustă și susținută de instrumente de documentare și șabloane. De asemenea, procedurile conexe raportării constatărilor, concluziilor și recomandărilor de audit emise de Curtea de Conturi corespund cerințelor ISSAI, se menționează în evaluare.

În concluzie, Banca Mondială menționează că, metodologia de audit a Curții de Conturi a Republicii Moldova corespunde standardelor INTOSAI, subliniind că, corespunderea cu standardele internaționale de audit este o componentă importantă a calității auditului și este absolut necesară în menținerea credibilității ISA. Concomitent, evaluarea recomandă CCRM să stabilească un sistem de îmbunătățiri continue prin dezvoltarea și implementarea unui proces sistematic robust, pentru a asigura ca lecțiile învățate din audituri și practică să fie identificate, înțelese, diseminate și încorporate în programele de studiu și dezvoltare, precum și în ghidurile și metodologia de audit.

Menționăm că, evaluarea efectuată de Banca Mondială reconfirmă la cel mai înalt nivel internațional calitatea și credibilitatea activității Curții de Conturi a Republicii Moldova. Rezultatele studiului prezentat de această instituție financiară internațională accentuează poziția de frunte in progresul înregistrat in asigurarea calității activității, deținută de CCRM.

#audit #banca mondiala #Curtea de Conturi

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, scrie Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1.300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

„Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”,adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.