DOC Unul din avocații lui Platon și-ar fi falsificat testul la Covid-19 în pozitiv pentru o decizie de judecată

Dosarul „Casa Modei” și „Asito” a fost întors în prima instanță. Se întâmplă după ce, prin decizia din 8 iunie 2021, Curtea de Apel Chișinău „a interpretat legea în beneficiul controversatului om de afaceri Veaceslav Platon și a admis recursul avocaților săi, cauza penală fiind întoarsă în instanța de fond, la un alt complet de judecată”, scrie Bani.md cu referire la un comunicat de presă emis de „Continental Business Invest” SRL. Compania este de părerea că hotărârea în cauză este una ilegală și invocă mai multe motive „evidente chiar și pentru persoanele fără studii juridice”.

Potrivit „Continental Business Invest”, plenul Curții de Apel consideră că judecătorul de instrucție a încălcat dreptul avocaților lui Platon atunci când a pronunțat decizia în lipsa lor. „Precizăm că aceștia au absentat din cauza unui pretins test pozitiv la COVID-19, însă acel test era fals, fapt confirmat de instituția responsabilă – Agenția Națională pentru Sănătate Publică. Reamintim că, până la prezentarea testului fals, care avea scopul evident de a tergiversa examinarea cauzei, avocații lui Platon au participat la ședințe și de fiecare dată au cerut amânarea neîntemeiată a deciziei judecătorești în cadrul a cel puțin 4 ședințe. Atât părțile implicate în proces, cât și observatorii din societate au putut vedea cu ușurință cum Platon și avocații săi încercau tergiversarea cauzei la Judecătoria Ciocana”, se arată în comunicatul de presă al companiei.

SC „Continental Business Invest” SRL menționează că, potrivit Codului de Procedură Penală, încheierea unui judecător de instrucție este irevocabilă, cu câteva excepții în care nu se încadrează dosarul celor două imobile. „Anume din motivul că încheierea judecătorului de instrucție este irevocabilă, Curtea de Apel a respins (în luna ianuarie și februarie) alte două recursuri pe acest caz. Însă a treia oară, într-o manieră absolut inexplicabilă, l-a admis, l-a examinat și a decis întoarcerea dosarului în instanța de fond. Mai grav decât atât este faptul că singurul argument pe care se sprijină decizia plenului este un Test anti-COVID fals prezentat de avocatul lui Platon”, se precizează în comunicat.

SC „Continental Business Invest” SRL informează că a înaintat o solicitare în adresa plenului Curții Apel care, în speță, presupune asigurarea echității în fața legii. „Dacă magistrații i-au dat câștig de cauză lui Platon din motivul că avocatul său și-a înscenat boala, logica juridică îi obligă pe aceeași magistrați să anuleze și controversata decizie din luna decembrie 2020, când instanța de fond a decis să pună sechestru pe cele două imobile trecându-le în folosința lui Platon, contrar faptului că avocații SC „Continental Business Invest” SRL nu au fost înștiințați despre o asemenea ședință și, prin urmare, nu au fost prezenți în momentul pronunțării verdictului. Precizăm că egalitatea în fața legii și a autorităților este un drept fundamental consfințit în Constituția Republicii Moldova, dar și în Codul de Procedură Penală”, menționează compania.

„SC „Continental Business Invest” SRL condamnă manieră dubioasă în care s-a pronunțat decizia Curții de Apel din 8 iunie 2021. Rugăm comunitatea de profil să atragă atenția asupra riscului înregistrării unor precedente periculoase în justiția Republicii Moldova. De asemenea, solicităm organelor abilitate să se expună pe marginea cazului și să intervină întru stoparea gravelor abateri de la lege. În caz contrar, Republica Moldova are toate șansele să susțină cu brio un nou test al rușinii în fața Curții Europene pentru Drepturile Omului”, se mai spune în comunicat.

SC „Continental Business Invest” SRL precizează că dosarul „Casa Modei” și fostului sediu „Asito” se află acum pe masa a două instanțe: Judecătoria Ciocana – unde a fost întors recent de instanța ierarhic superioară și pe masa Curții de Apel – unde avocații companiei „Continental Business Invest” au solicitat asigurarea echității în fața legii și anularea controversatei decizii din luna decembrie 2020.

La Judecătoria Ciocana, o primă ședință este stabilită pentru data de 5 iulie.

#ASITO #Casa Modei #Veaceslav Platon

Doar 12 inspectori ai Direcției monitorizare electronică din cadrul Inspectoratului Național de Probațiune (INP) monitorizează în prezent persoanele care poartă brățări electronice, iar volumul de muncă poate afecta, în anumite situații, timpul de reacție. Totodată, brățara electronică nu poate împiedica fizic un agresor să se apropie de victimă, iar modul de transmitere a alertelor către poliție poate influența intervenția. Directorul interimar al INP, Gheorghe Aghenie, a făcut declarațiile în cadrul audierilor publice privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a femicidului. Potrivit lui, fiecare eveniment generat de sistem trebuie verificat de un inspector.

Aghenie a explicat că, atunci când sistemul semnalează apropierea dintre victimă și agresor, inspectorii iau legătura cu ambele persoane pentru a clarifica situația. O apropiere poate avea loc și accidental, inclusiv în localitățile mici, unde există puține căi de acces.

„O brățară de monitorizare nu izolează persoana și nu-i pune piedică, nu-l leagă. Are niște restricții care sunt impuse de instanța de judecată, iar el, prin intermediul brățării de monitorizare, demonstrează că le respectă”, a declarat Gheorghe Aghenie.

Potrivit acestuia, lipsa de personal reprezintă o problemă pentru Direcția monitorizare electronică, în condițiile numărului de persoane aflate sub supraveghere. În anumite situații, volumul de lucru poate afecta calitatea și rapiditatea monitorizării.

O altă problemă ținea de modul în care informația despre alertele generate de sistem ajungea la poliție. Dacă victima sau agresorul nu răspundeau la telefon, inspectorii apelau serviciul 112, iar informația trebuia transmisă prin mai multe etape până ajungea la polițistul de sector sau la grupa operativă, lucru care putea întârzia intervenția.

Între timp, această procedură a fost modificată. Poliția are acum acces direct la sistemul de monitorizare electronică a agresorilor, iar autoritățile pregătesc și noi proceduri pentru ca informațiile despre riscurile la adresa victimelor să ajungă mai rapid la instituțiile responsabile.

Aghenie a atras atenția și asupra distanțelor stabilite de instanțe în ordonanțele de protecție. Potrivit lui, există cazuri în care instanța stabilește o distanță de doar 3, 5 sau 20 de metri între agresor și victimă.

„Vă dați seama că persoana arată ordonanța și spune: «Dar eu nu am restricția»”, a menționat acesta.

Ce arată datele autorităților

Directorul interimar al INP a mai precizat că persoanele monitorizate nu au, în general, restricții de deplasare și pot circula în spațiile publice din Republica Moldova.

În primele opt luni ale anului, Poliția a înregistrat 13.747 de sesizări privind presupuse cazuri de violență în familie și conflicte familiale.

În evidența Poliției se află în prezent 7.249 de agresori familiali. În aceeași perioadă, au fost pornite 597 de cauze penale și întocmite 1.293 de procese-verbale contravenționale.

Polițiștii au emis 4.766 de ordine de restricție de urgență, iar în 787 de cazuri au fost întocmite procese-verbale pentru încălcarea acestora.

La nivelul instanțelor, în primele opt luni au fost emise 817 ordonanțe de protecție, dintre care 692 sunt monitorizate electronic. Încălcarea prevederilor ordonanțelor de protecție a dus la pornirea a 400 de cauze penale.