Curs valutar
  • EUR
    19.9719
    -0.0501%
  • USD
    17.2842
    -0.2146%
  • RUB
    0.2055
    -0.7786%
  • RON
    3.8094
    -0.0315%
  • UAH
    0.3864
    -0.3106%

Toate știrile

17 august 2026

„Catastrofă digitală în lanț”: Iranul amenință cablurile submarine din Ormuz și cere bani de la giganții tech

17 Mai 2026, 13:40
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
17 Mai 2026, 13:40 // În Lume //  Ana Panaguța

Iranul vrea să taxeze cablurile submarine de internet din Strâmtoarea Ormuz şi ameninţă indirect marile companii tehnologice precum Google, Microsoft, Meta şi Amazon cu perturbarea traficului digital global, scrie antena3.ro.

Autorităţile iraniene discută un plan care ar impune taxe pentru cablurile submarine ce traversează zona şi ar obliga companii precum Google, Microsoft, Meta şi Amazon să respecte legislaţia iraniană, potrivit presei apropiate Gardienilor Revoluţiei.

„Vom impune taxe pentru cablurile de internet”, a declarat săptămâna trecută, pe X, purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, Ebrahim Zolfaghari.

Presa apropiată de Gardienii Revoluției a transmis că planul Teheranului de a obține venituri din Strâmtoarea Ormuz ar presupune ca firme precum Google, Microsoft, Meta și Amazon să respecte legislația iraniană.

În plus, companiile care operează cabluri submarine ar urma să plătească taxe de licență pentru trecerea acestora, iar drepturile de reparație și întreținere ar fi acordate exclusiv firmelor iraniene.

Unele dintre aceste companii au investit în cabluri care trec prin Strâmtoarea Ormuz și Golful Persic, însă nu este clar dacă respectivele cabluri traversează apele teritoriale ale Iranului.

De asemenea, nu este clar cum ar putea regimul de la Teheran să oblige marile companii de tehnologie să se conformeze. Acestea nu pot face plăți către Iran din cauza sancțiunilor stricte impuse de Statele Unite. Din acest motiv, firmele ar putea considera declarațiile Iranului mai degrabă o formă de presiune politică decât o politică reală.

Totuși, instituțiile media afiliate Iranului au lansat avertismente voalate, sugerând că deteriorarea cablurilor submarine ar putea afecta fluxuri globale de date în valoare de trilioane de dolari și ar putea perturba conectivitatea la internet la nivel mondial.

În timp ce cresc temerile că războiul ar putea fi reluat după întoarcerea președintelui american Donald Trump din China, Iranul transmite tot mai clar că are la dispoziție instrumente puternice dincolo de forța militară. Mișcarea arată importanța Strâmtorii Ormuz nu doar pentru exporturile de energie, ci și pentru infrastructura digitală globală, în timp ce Teheranul încearcă să transforme poziția sa geografică într-o sursă de putere economică și strategică pe termen lung.

Cablurile submarine formează coloana vertebrală a conectivității globale, transportând cea mai mare parte a traficului de internet și de date din lume. Atacarea lor ar afecta mult mai mult decât viteza internetului. Ar putea fi puse în pericol sisteme bancare, comunicații militare, infrastructură cloud pentru inteligență artificială, munca la distanță, jocurile online și serviciile de streaming.

Amenințările Iranului fac parte dintr-o strategie prin care Teheranul vrea să arate câtă influență are asupra Strâmtorii Ormuz și să asigure supraviețuirea regimului, un obiectiv esențial pentru Republica Islamică în acest război, a declarat Dina Esfandiary, expertă pentru Orientul Mijlociu la Bloomberg Economics.

„Scopul este să impună un cost atât de mare economiei globale, încât nimeni să nu mai îndrăznească să atace Iranul”, a spus ea.

„O catastrofă digitală în lanț”

Mai multe cabluri submarine intercontinentale importante trec prin Strâmtoarea Ormuz. Din cauza riscurilor de securitate legate de Iran, operatorii internaționali au evitat în mod deliberat apele iraniene. Cele mai multe cabluri sunt concentrate într-o zonă îngustă de-a lungul părții omaneze a strâmtorii, a explicat Mostafa Ahmed, cercetător senior la Habtoor Research Center din Emiratele Arabe Unite. El a publicat un studiu despre efectele unui atac de amploare asupra infrastructurii de comunicații submarine din Golf.

Totuși, două dintre aceste cabluri, Falcon și Gulf Bridge International, trec prin apele teritoriale iraniene, a declarat Alan Mauldin, director de cercetare la TeleGeography, o firmă specializată în analiza sectorului telecom.

Iranul nu a spus explicit că va sabota cablurile. Cu toate acestea, oficiali, parlamentari și instituții media apropiate statului au transmis în mod repetat că Teheranul vrea să pedepsească aliații Washingtonului din regiune.

Gardienii Revoluției au scafandri de luptă, mici submarine și drone subacvatice, ceea ce poate reprezenta un risc pentru cablurile de pe fundul mării, a spus Ahmed. El a avertizat că un atac ar putea declanșa o „catastrofă digitală” în lanț, cu efecte pe mai multe continente.

Vecinii Iranului din Golful Persic s-ar putea confrunta cu perturbări grave ale conexiunilor la internet, ceea ce ar putea afecta exporturile critice de petrol și gaze, dar și sectorul bancar. Dincolo de regiune, India ar putea vedea afectată o mare parte din traficul său de internet, punând în pericol uriașa industrie de outsourcing a țării, cu pierderi de miliarde de dolari, potrivit lui Ahmed.

Strâmtoarea este un coridor digital important între centrele de date din Asia, precum Singapore, și unele puncte de conectare a cablurilor din Europa, a mai spus Ahmed. O întrerupere ar putea încetini tranzacțiile financiare și operațiunile transfrontaliere dintre Europa și Asia, în timp ce părți din Africa de Est s-ar putea confrunta cu pene de internet.

Iar dacă grupările susținute de Iran ar decide să folosească tactici similare în Marea Roșie, pagubele ar putea fi și mai mari.

În 2024, trei cabluri submarine au fost tăiate după ce o navă lovită de rebelii houthi din Yemen, aliați ai Iranului, și-a târât ancora pe fundul mării în timp ce se scufunda. Incidentul a perturbat aproape 25% din traficul de internet din regiune, potrivit companiei HGC Global Communications, cu sediul în Hong Kong.

Chiar dacă avarierea cablurilor ar putea avea un impact puternic în Orientul Mijlociu și în unele țări asiatice, TeleGeography a precizat că, în 2025, cablurile care traversează Strâmtoarea Ormuz reprezintă sub 1% din lățimea de bandă internațională globală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
16 Aug. 2026, 20:37
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
16 Aug. 2026, 20:37 // Slider //  Ana Panaguța

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat că, din 2018 și până în prezent, au fost înregistrate peste 10.000 de atacuri asupra sistemului de sănătate, însă niciunul dintre aceste cazuri nu a dus până acum la tragerea la răspundere a celor vinovați, scrie romanialibera.ro.

Atacurile, raportate în 29 de țări și teritorii, s-au soldat cu aproximativ 5.700 de morți și 8.500 de răniți, potrivit OMS.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, subliniază în mod repetat că unitățile medicale și personalul sanitar nu ar trebui să fie niciodată ținte ale atacurilor.

OMS verifică și documentează atacurile asupra sistemului medical, însă nu stabilește responsabilități, deoarece organizația nu are atribuții de investigare.

Altaf Musani, directorul Departamentului pentru Acțiuni Umanitare și Managementul Dezastrelor din cadrul OMS, a prezentat cifrele în cadrul unei conferințe de presă la Geneva și a precizat că tragerea la răspundere poate avea loc nu doar la nivel național.

Unitățile medicale și sistemul de sănătate în ansamblu beneficiază de protecția dreptului internațional umanitar și a legislației internaționale privind drepturile omului, inclusiv în baza anumitor Convenții de la Geneva, a explicat Musani.

Cu toate acestea, situația rămâne îngrijorătoare. „Dintre cele peste 10.000 de incidente verificate despre care am vorbit, niciunul nu a ajuns în sistemul de tragere la răspundere”, a declarat oficialul OMS.

914 atacuri înregistrate doar în 2026

Numai în acest an, agenția ONU pentru sănătate a documentat 914 atacuri asupra sistemului medical, soldate cu 911 morți și 1.486 de răniți, a precizat Musani.

Cele mai multe incidente din 2026 au fost înregistrate în Ucraina, Liban și teritoriile palestiniene. Alte atacuri au fost raportate în Myanmar, Iran, Sudan, Republica Democrată Congo, Sudanul de Sud, Rusia, Siria și Nigeria.

Potrivit lui Musani, atacurile cu arme grele au reprezentat, de departe, cea mai frecvent raportată formă de violență în acest an. Acestea au fost urmate de blocarea accesului la servicii medicale și de violența psihologică.

De asemenea, au fost raportate 44 de incidente care au implicat răpirea, arestarea sau reținerea unor angajați din domeniul medical și a unor pacienți, fiind afectate în total 148 de persoane.

Efectele atacurilor se resimt mult timp

Consecințele unui atac asupra unui spital nu se limitează la persoanele aflate în unitatea medicală în momentul incidentului, a avertizat Musani.

Este pacientul care nu poate primi îngrijiri a doua zi, ambulanța care nu mai poate face următorul transfer, angajatul medical care nu se mai poate întoarce la muncă sau medicamentele care nu mai pot ajunge la alte unități, a explicat oficialul.

În Fâșia Gaza, toate cele 36 de spitale au suferit pagube până la sfârșitul anului 2025, potrivit OMS.

Peste 3.000 de atacuri în Ucraina

În Ucraina, OMS a verificat peste 3.000 de atacuri asupra sistemului medical de la începutul invaziei ruse la scară largă, în 2022.

Un depozit al OMS din Dnipro a fost lovit și distrus săptămâna trecută, iar organizația spune că numărul atacurilor asupra sistemului medical din Ucraina este în creștere.

„Asistăm și verificăm o creștere substanțială a numărului de atacuri” în Ucraina, a declarat Musani, adăugând că acestea afectează în mod clar capacitatea OMS de a furniza materiale și echipamente unităților medicale.

Și în Republica Democrată Congo, OMS a verificat 12 atacuri asupra sistemului medical de la declararea epidemiei mortale de Ebola în luna mai.

Potrivit lui Musani, aceste incidente au perturbat supravegherea epidemiologică, investigarea cazurilor, identificarea contacților, tratamentul pacienților și activitățile desfășurate în comunități. El a subliniat că astfel de atacuri nu afectează doar serviciile medicale, ci și capacitatea autorităților de a detecta și limita răspândirea unor epidemii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking