În ultimii 10 ani numărul oficial al milionarilor în lei în R. Moldova a crescut de peste 22 de ori. Dacă în 2015 doar 358 de persoane declarau astfel de venituri, în 2024 numărul lor a trecut de 8.000. În aceeași perioadă, rata sărăciei absolute a înregistrat un salt de la 25% până la aproape 34%, transmite Europa Liberă.

Top orașe și raioane din Republica Moldova cu cei mai mulți milionari

Cei 8019 de milionari în lei înregistrați în acest an au adunat în pungile lor peste 28 de miliarde de lei. Anul trecut, ei au plătit statului impozite pe venit în valoare totală de aproape 2 miliarde de lei.

În ultimii 25 de ani, numărul milionarilor s-a mărit cu aproximativ 314 persoane pe an, iar în ultimii zece ani, numărul a crescut anual, în medie, cu 760, sporind mai accentuat în ultimii șapte ani.

În prezent, un milionar revine la fiecare 300 de locuitori ai R. Moldova, în timp ce cu 10 ani în urmă respectiva proporție era de unu la 6.600.

Un minor – cel mai tânăr milionar, iar aproape 4.000 sunt multimilionari

Datele Fiscului arată că cel mai tânăr milionar din R. Moldova are 16 ani, iar cel mai vârstnic – 88 de ani. În general, cei mai mulți milionari se înregistrează în categoria de vârstă de 40-49 de ani (2761), urmată de categoriile de vârstă 30-39 de ani; 50-59 de ani și de 60 de ani și mai mult. Segmentul tânăr al milionarilor, cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani, numără 260 de persoane.

Din cei 8019 de milionari, circa 70% sunt bărbați.

Într-un răspuns oferit Europei Libere, Fiscul notează că 3.902 de milionari au avut venituri mai mari de 2 milioane de lei, iar 4.117 – până la 2 milioane de lei.

Peste 76% (6120) din milionarii moldoveni locuiesc în Chișinău. În mun. Bălți sunt 225 de milionari. Raioanele cele mai „bogate” în milionari sunt Ialoveni (182), Orhei (114) și Strășeni (108). În autonomia găgăuză sunt 131 de milionari.

Fiscul a mai spus Europei Libere că majorarea numărului de milionari are loc pe fondul creșterii veniturilor salariale, extinderii bazei fiscale și creșterii unor sectoare ale economiei, în special IT. Cei mai mulți milionari, menționează Fiscul, activează în domenii precum IT și tehnologii, consultanță, investiții și servicii online.

Milionul de azi nu e cel de ieri

Economistul Viorel Gîrbu susține că, în principal, doi factori ar fi determinat creșterea numărului de persoane cu venituri de peste un milion de lei. În primul rând, este vorba de „deprecierea masivă” a leului moldovenesc, care ca urmare a „șocului inflaționist” din perioada anilor 2021-2024, s-a diminuat cam în jumătate. „Un milion de lei din 2025 nu are valoarea unui milion din anul 2021. În mărime nominală suma arată la fel, dar ca valoare este mult mai mică”, a explicat Gîrbu.

Expertul a estimat în discuția cu Europa Liberă că numărul milionarilor va continua să crească și pe fondul unei politici fiscale relaxante pentru cei cu venituri mari. „În R. Moldova nu sunt aplicate «impozitele progresive». Indiferent de mărimea venitului, impozitul pe venit este de 12%, așa că pentru oamenii cu bani mulți e simplu să-i legalizeze”, a spus economistul.

Potrivit lui Gîrbu, în unele țări europene, în funcție de mărimea veniturilor, mărimea impozitelor oscilează între 40 și 70%.

Sărăcia, în topul îngrijorărilor moldovenilor

Pe de altă parte, rezultatele unui sondaj al Institutului Republican Internațional arată că, în R. Moldova, sărăcia este în topul fenomenelor ce-i îngrijorează cel mai mult pe moldoveni. Mai tare chiar decât un război sau conflictele externe.

R. Moldova înregistrează rate ale sărăciei în creștere în ultimii ani. Cele mai recente date ale Biroului Național de Statistică indică o rată a sărăciei absolute de 33,6%.

Decalajul este foarte mare între păturile sociale cele mai sărace și cele mai bogate din R. Moldova, arată studiul „Moldova inegală”, publicat de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD).

Diferența dintre veniturile celei mai bogate populații față de ale celor mai sărace este „enormă”, înregistrând o diferență de peste 72%, iar indicatorii pentru sărăcia absolută au început să se înrăutățească accentuat începând cu anul 2022. Cea mai afectată de sărăcie este populația de la sate, persoanele vârstnice și cele cu dizabilități. Studiul CPD menționează că o treime din cea mai săracă pătură socială „supraviețuiește datorită prestațiilor sociale.”

Migrația și îmbătrânirea alimentează fenomenul sărăciei

Natalia Covrig este directoare a CPD de la Chișinău și unul dintre cei cinci autori ai studiului „Moldova inegală”. Ea consideră că numărul în creștere al milionarilor s-ar datora efectelor reformei fiscale și transparenței veniturilor, care a diminuat fenomenul „salariilor în plic”. Covrig admite că și afluxul de imigranți ucraineni, o parte dintre care și-au adus afacerile în Moldova, ar fi contribuit într-o oarecare măsură la sporirea veniturilor locale.

Pe de altă parte, fenomenul sărăciei este amplificat de multiplele crize din R. Moldova, exodul accentuat de „creiere” și al forței de muncă. Țara se confruntă cu îmbătrânirea dramatică a populației și resurse umane care au un aport scăzut la economie, a mai spus Natalia Covrig într-o discuție cu Europa Liberă.

Sărăcia absolută reflectă proporția persoanelor care au sau nu capacitatea de a-și acoperi un nivel minim de cheltuieli considerat necesar pentru un trai decent. Cu cât mai mare este consumul și cheltuielile gospodăriilor față de pragul sărăciei, cu atât mai joasă este rata sărăciei absolute. (Sursa: BNS)

Natalia Covrig susține că la măsurarea nivelului de sărăcie R. Moldova ar urma să aplice un alt indicator de referință – cel al „sărăciei multidimensionale”. Este un instrument folosit în UE, iar asta va însemna că aplicarea lui va schimba tabloul sărăciei în Moldova, adică va arăta un nivel mai mic.

Indicele sărăciei multidimensionale reflectă neajunsurile din viața cotidiană a persoanei, care nu sunt exprimate în bani, dar reflectă nivelul accesului la educație, sănătate, condiții decente de locuit sau un loc de muncă stabil. (Sursa: BNS)

În R. Moldova, salariul mediu lunar pe economie este de 16.100 de lei, iar cel minim – de 5.500 de lei. Pensia medie este de 4.407 lei, iar cea minimă – 3.055 de lei.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#milionari #Moldova #saracie

Fenomenul climatic El Nino din acest an ar putea fi cel mai intens înregistrat vreodată, ameninţând să provoace condiţii meteorologice extreme la nivel global şi să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, scriu știrileprotv.ro.

Acest fenomen temporar, amplificat de încălzirea globală provocată de activităţile umane, va oferi o imagine a temperaturilor la care lumea se poate aştepta în mod regulat la sfârşitul anilor 2030, potrivit experţilor, scrie Agerpres, care citează AFP.

Ce este El Nino?

El Nino este o variaţie naturală a climei care determină creşterea temperaturilor de la suprafaţă în centrul şi estul Oceanului Pacific ecuatorial.

Acesta apare atunci când vânturile de est, care în mod normal reţin apele calde în vestul Pacificului, slăbesc temporar şi le permit acestora din urmă să revină la suprafaţă şi să se deplaseze către est.

Când temperaturile de la suprafaţă se menţin peste valorile normale timp de câteva luni, acest lucru provoacă mai multe furtuni deasupra regiunii, „ceea ce are repercusiuni asupra întregii atmosfere terestre”, a explicat Emily Becker, climatolog la Universitatea din Miami, SUA.

În consecinţă, clima devine mai caldă şi mai secetoasă în anumite zone, iar în altele mai răcoroasă şi mai umedă.

Unele efecte ale acestui fenomen sunt deja vizibile. Spre exemplu, perioada de secetă îndelungată şi intensă cu care se confruntă Indonezia a favorizat răspândirea incendiilor care au distrus sute de mii de hectare.

Cu iteraţii mai intense ale El Nino, „ne putem aştepta o înmulţire a acestor consecinţe”, a declarat pentru AFP Michelle L’Heureux, responsabilă în cadrul Centrului de prognoză climatică al Agenţiei Americane pentru Observarea Oceanelor şi Atmosferei (NOAA). Aceste repercusiuni nu sunt, însă, garantate, a precizat ea.

La ce să ne aşteptăm în acest an?

Temperaturile la suprafaţa mării în „Regiunea El Nino 3.4”, o zonă de referinţă din Pacific, se situează în prezent cu 2,6 grade Celsius peste media din ultimii 30 de ani, potrivit renumitului tablou de bord Climate Brink, care se bazează pe datele NOAA. Acesta sintetizează, de asemenea, previziunile, conform cărora fenomenul ar putea atinge în noiembrie un vârf de 3,9 grade Celsius, cu mult peste anomalia de 3 grade Celsius înregistrată în 2015, un an record.

Acest lucru ar trebui să facă din 2027 cel mai cald an înregistrat vreodată, impactul fenomenului El Nino fiind resimţit în principal în anul următor apariţiei sale.

Conform calculelor climatologilor Zeke Hausfather şi Andrew Dessler, El Nino ar putea să aducă o creştere medie a temperaturilor de 0,3 grade Celsius în 2027 la nivel mondial.

„Este ca o previziune a viitorului”, a explicat pentru AFP Dessler, profesor la Universitatea Texas A&M. Pe termen lung, o astfel de creştere ar fi de aşteptat abia în 2037.

Andrew Dessler a precizat, totuşi, că această încălzire se va concentra în principal în zona ecuatorială a Pacificului.

Mike McPhaden, cercetător în cadrul Laboratorului de Mediu Marin al Pacificului din cadrul NOAA, a oferit estimări similare.

„Nu este de neconceput ca în 2027 temperatura să se situeze cu 1,7 grade Celsius peste nivelurile preindustriale”, a declarat el pentru AFP.

Nu există o singură modalitate de a măsura fenomenul El Nino.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a acestuia: Indicele Oceanic Relativ Nino (RONI), care compară anomalia de temperatură din „Regiunea 3.4” cu restul zonelor tropicale şi pe care agenţia îl consideră „mai clar şi mai fiabil”.

Conform acestei clasificări, NOAA a estimat că există o probabilitate de 69% ca fenomenul El Nino din acest an să fie cel mai puternic de la debutul înregistrărilor, în 1950.

Şi încălzirea globală?

Oamenii de ştiinţă sunt de acord că schimbările climatice amplifică efectele fenomenului El Nino.

Atmosfera noastră, încălzită de gazele cu efect de seră, conţine o cantitate mai mare de umiditate, ceea ce poate face ca ploile asociate fenomenului să fie mai intense. În schimb, acolo unde acesta provoacă deja secetă, poate usca şi mai mult solurile.

Nu există, însă, un consens cu privire la efectul de intensificare a fenomenului El Nino pe fondul schimbărilor climatice, chiar dacă încep să apară dovezi în acest sens.

Potrivit lui Mike McPhaden, încălzirea mărilor tropicale face ca vânturile care alimentează fenomenul El Nino să fie mai sensibile, ceea ce, prin convecţie, poate să accelereze dezvoltarea acestui fenomen.

Specialistul se bazează pe indicatori naturali ai climei din trecut, pe înregistrări meteorologice care datează încă din secolul al XIX-lea şi pe modele climatice pentru a-şi susţine concluziile: în ultimul secol, amplitudinea episoadelor El Nino ar fi crescut cu aproximativ 10%.