Curs valutar
  • EUR
    19.9819
    0%
  • USD
    17.3213
    0%
  • RUB
    0.2071
    0%
  • RON
    3.8106
    0%
  • UAH
    0.3876
    0%

Toate știrile

16 august 2026

Cercetătorii au identificat cea mai simplă metodă de a-ți ajuta pisica să trăiască mai mult

01 Iun. 2026, 18:30
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
01 Iun. 2026, 18:30 // Actualitate //  Realitatea.md

A permite pisicii tale să umble liber afară o expune unor pericole considerabile – și riscului unei vieți mai scurte. Aproximativ două treimi dintre proprietarii australieni de pisici au avut cel puțin o pisică care a murit în timp ce hoinărea liberă. Principalele riscuri sunt accidentele rutiere, luptele cu alte animale și căderile, transmite Antena 3 CNN.

O analiză recentă a cercetărilor, făcută de publicația The Independent, a constatat că ținerea pisicii acasă în permanență nu este benefică doar pentru fauna sălbatică – este și mult mai sigură pentru pisica ta.

Pierderea unei pisici este tragică. Dar există și alte riscuri. Mulți proprietari ajung să plătească facturi veterinare mari, în timp ce pisicile lor rămân cu afecțiuni de sănătate pe viață. Analiza a arătat, de asemenea, că această situație nu este specifică Australiei, ci reflectă riscurile globale cu care se confruntă pisicile lăsate să umble liber.

Camerele montate pe zgărzi oferă o perspectivă „din ochii pisicii” asupra pericolelor cu care se confruntă pisicile care hoinăresc.

Într-un studiu realizat în Statele Unite pe 55 de pisici lăsate să umble liber, 25% s-au expus riscului de otrăvire consumând alimente sau apă în afara casei – orice substanță putea fi periculoasă. Aproape jumătate (45%) au traversat drumuri, 25% au întâlnit alte pisici, 20% s-au strecurat pe sub case, iar 20% au explorat canale de scurgere.

Și nu este vorba doar despre curajul felinelor americane. Atunci când camere au fost montate pe 37 de pisici din Noua Zeelandă, 59% au băut apă în afara casei, 40% au mâncat în afara casei, 32% au traversat drumuri, iar 21% și-au asumat riscul de a cădea urcând pe acoperișuri.

Pisicile australiene nu fac excepție. Într-un studiu, 428 de pisici monitorizate prin radio au traversat în medie drumuri de 4,8 ori pe zi.

Analiza citată a constatat că traumatismele – în principal accidentele rutiere, luptele și căderile – ucid sau rănesc numeroase pisici care umblă liber în întreaga lume.

Într-un studiu recent din Regatul Unit, accidentele rutiere au fost principala cauză de deces pentru pisicile cu vârste cuprinse între mai puțin de un an și opt ani.

Acest lucru este în concordanță cu estimările europene, care sugerează că între 18% și 24% dintre pisici sunt lovite de o mașină pe parcursul vieții, iar aproximativ 70% dintre aceste incidente sunt fatale. Victimele sunt adesea pisici cu vârsta sub cinci ani și, în majoritate, masculi. Riscurile sunt mai mari pentru cele nesterilizate, deoarece tind să hoinărească pe distanțe mai mari și mai frecvent.

Nici iubirea, nici statutul social nu oferă protecție. Pisica fostului prim-ministru al Noii Zeelande, Jacinda Ardern, pe nume Paddles, cunoscută popular drept „prima pisică a Noii Zeelande”, a murit după ce a fost lovită de o mașină în 2017.

Pericolele merg mult dincolo de accidentele rutiere. Pisicile de companie care umblă liber sunt expuse unor boli infecțioase grave, precum Virusul Imunodeficienței Feline (FIV), și se implică frecvent în lupte, dezvoltând adesea abcese care pot fi fatale și necesită tratamente veterinare costisitoare.

Deși este dificil de cuantificat numărul cazurilor de cruzime intenționată împotriva pisicilor, există dovezi la nivel global privind otrăvirea și rănirea deliberată a pisicilor care umblă liber, multe dintre acestea murind înainte de a primi îngrijiri medicale.

Într-un studiu care a urmărit 55 de pisici din Australia de Vest timp de doar opt luni, două au fost otrăvite, una și-a pierdut un picior din față într-un accident rutier, una și-a fracturat doi colți în urma unei căderi, iar două au necesitat tratament veterinar pentru răni provocate de lupte.

Punând cap la cap toți acești factori, se estimează că pisicile de companie care trăiesc în exterior au o speranță de viață cu cel puțin 2–3 ani mai mică decât cea a pisicilor ținute în siguranță pe proprietatea stăpânilor. Cele care supraviețuiesc accidentelor sau bolilor pot rămâne cu dizabilități permanente.

Cea mai simplă metodă de a-ți proteja pisica este să o ții pe proprietatea ta, așa cum australienii procedează cu alte animale domestice.

Există numeroase recomandări despre cum să menții pisicile fericite și sănătoase chiar dacă sunt ținute într-un spațiu controlat.

Important de menționat este că acest lucru nu înseamnă să ții pisica exclusiv în interior. Curțile pot fi adaptate cu sisteme speciale montate pe garduri pentru a preveni evadarea. Unii proprietari închid o parte a curții pentru a crea un „catio” – un spațiu exterior securizat pentru pisici – care le permite să se bucure de aer curat și de soare în condiții de siguranță.

Multe pisici pot fi, de asemenea, învățate să meargă în ham și lesă, ceea ce face posibilă scoaterea lor afară sub supraveghere. Un raport recent din Norvegia a constatat că accesul controlat la exterior este adesea important pentru bunăstarea pisicilor.

Pisicile au nevoie de stimulare atunci când stau în casă. Le plac priveliștile către exterior, jucăriile, suprafețele pentru zgâriat, spațiile de cățărat și de odihnă la înălțime, precum și oportunitățile de joacă. Fiind animale în mod natural solitare, apreciază și locurile unde se pot ascunde.

Dacă nu pot ieși afară pentru a-și face nevoile, vor avea nevoie de două litiere în interior. Deoarece sunt foarte curate, litierele trebuie curățate frecvent. În gospodăriile cu mai multe pisici, este recomandată câte o litieră pentru fiecare pisică, plus încă una suplimentară. Litierele trebuie amplasate în locuri separate și liniștite și niciodată lângă bolul cu mâncare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
15 Aug. 2026, 21:01
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
15 Aug. 2026, 21:01 // Slider //  Daniela Baranovschi

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Creștere spectaculoasă pentru FLYONE: trafic cu 60% mai mare și 90% dintre zboruri operate la timp
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Glovo lansează Power Up în Moldova, competiția dedicată startup-urilor locale
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldcell finalizează achiziția pachetului majoritar din OCN Prime Capital SRL și își consolidează ecosistemul de servicii digitale și financiare
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking
Moldindconbank lansează schimb valutar 24/7 direct în aplicația MICB Mobile Banking