Cu prietenie, pentru Vitalie Eșanu: Evenimentele publice nu pot fi obiectul exclusivității nimănui

Dragă Vitalie,

Înainte de a scrie asta, am discutat cu colegii și redacția a zis că nu e de știre, dar mă lasă cu un editorial. Chiar m-am bucurat că pot să spun mai multe din nume propriu. În același timp, pentru că am doar Twitter și LinkedIn, nu am putut să-ți răspund pe Facebook, așa că o să rog pe cineva din colegi (pe care încă nu i-ai blocat) să-ți dea un tag.

Vitalie, noi am mai avut discuția asta, dar îți mulțumesc că ai revenit la ea în mod public, astfel ca să fie clar pentru toți unde greșiți voi în a înțelege cum funcționează mass media, care este esența noțiunii de interes public și conceptul de acces la informație. Mulțumesc și pentru alte subiecte lansate, poate chiar e timpul pentru o campanie de promovare și protejare a drepturilor de autor asupra informațiilor media.

O să încep de la legea supremă – Constituția Republicii Moldova, care spune în Articolul 34 (1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit. Un pic mai sus, în Articolul 9 (3) Piața, libera inițiativă economică, concurența loială sunt factorii de bază ai economiei.

Chiar dacă am avut o carieră bună în sistemul bancar și chiar o carieră de succes în sistemul diplomatic, vreau să recunosc că domeniul mass media este cel mai spectaculos și captivant, un domeniu care îți oferă cea mai mare libertate de exprimare ca personalitate și libertate în gândire.

Am un respect deosebit față de cei peste 600 de jurnaliști cu care am lucrat timp de 10 ani și față de instituțiile mass media din Republica Moldova pentru efortul de a face industria știrilor și informațiilor mai corectă. Același respect îl manifest și față de companiile subsidiare mass-mediei care, la fel, depun efort zilnic pentru a face producțiile video cât mai profesioniste și evenimentele publice cât mai accesibile.

Începând cu 2010, piața mass-media din Republica Moldova a evoluat și a crescut cantitativ într-un mod fulminant. Astăzi, sunt peste 60 de televiziuni, peste 60 de radiouri, peste 30 de portaluri de știri relevante. Dacă la componenta mass-media mai avem de crescut, inclusiv calitativ, domeniul transmisiunilor în direct a fost influențat în mod pozitiv de dezvoltarea tehnologiilor și creșterea cererii și așa au mai apărut în piață încă 5 companii noi în doar ultimii ani. Asta este o evoluție normală: când există cerere, apare oferta.

ABC-ul jurnalisticii și comunicării explică tranșant că orice eveniment public aparține publicului și nu poate constitui obiectul exclusivității nimănui. În caz contrar, intră în contradicție cu principiile accesului la informație și al transparenței.

Ca să explic prin exemple: Conferințele doamnei Președintă, Maia Sandu sau ședințele ANRE sunt transmise de Privesc.eu în baza unui contract de prestări servicii, având la bază obligația de transparență a beneficiarului, adică ale Instituției Prezidențiale sau ale ANRE. Respectiv, pe de o parte, Instituția Prezidențială sau ANRE au obligația să ofere publicului transmisiunea și video de la eveniment, care să poată fi accesat fără impedimente și pe care maxim poate aplica Stema de stat sau logo-ul instituției de stat. De altă parte, instituția de stat are contract cu Privesc.eu sau cu alți prestatori, cu titlu oneros sau gratuit, pentru prestarea serviciului respectiv. Pentru public și pentru mass media, sursa de informare și de acces la informație este site-ul sau rețelele sociale ale Președinției sau ale ANRE, pentru că instituțiile respective sunt furnizorii de informații, dar nu prestatorul de servicii, indiferent cine este acesta.

Nu vreau să mă opresc la modul de operare a colegilor de la PRO TV sau TVR, pentru că sunt convins că indică sursa. În cazul nostru, Realitatealive.md, care a devenit după rebranding RLIVE.md, a pornit în 2015 ca o necesitate de a oferi publicului mai mult content video pe realitatea.md, bani.md și Realitatea TV, dar și pentru a asigura prezența microfonului galben la peste 14 evenimente publice în mediu pe zi sau la peste 30 de evenimente în zile de alegeri, și desigur ca să ne ajute la creșterea notorietății – fiind prezent în cadru la toate televiziunile.

Pandemia ne-a învățat nu doar să trăim altfel, dar și să muncim altfel și, pentru că scopul primar și obiectul muncii noastre este interesul public și comunicarea publică, am dezvoltat RLIVE TV – prima televiziune de transmisiuni în direct care, fiind distribuită de majoritatea rețelelor de cablu și IPTV, și pe 11 portaluri partenere, aduce evenimentele publice în birourile și casele oamenilor din toate colțurile țării și în diasporă. Pe lângă transmisiuni, știri, sinteze și peste 12 proiecte și emisiuni TV, ne vom bucura curând de primul talk show marca RLIVE TV. Totodată, transmisiunile sunt difuzate pe rețelele sociale ale grupului Realitatea și ale beneficiarilor. Toate acestea, cu acces liber, fără a fi limitate tehnic sau prin abonament, cu posibilitatea de a fi descărcate, editate și publicate oriunde.

Cel mai important, pentru a oferi cât mai multe informații și clarificări societății, toate evenimentele sunt susținute prin comunicate de presă sau prin știri dedicate, publicate pe toate platformele Realitatea. În aceeași ordine de idei, sperăm curând să putem oferi mass-mediei autohtone un nou portal de știri în limba rusă. Acum mai mult decât niciodată avem siguranța că ceea ce facem este corect și apreciat de cititorii din țară și din diasporă, altfel nu am fi ajuns la peste 1.4 milioane de vizitatori unici lunar și peste 5 milioane accesări pe lună.

Activitatea echipei grupului Realitatea, formată din 25 de jurnaliști, se află în strictă corelație cu interesul public și importanța comunicării publice, care nu poate fi co-raportată la o transmisiune sau la prestarea unui serviciu de transmisiune. În mass media, jurnaliști sunt colegi pe teren, cameramanii sunt colegi pe teren, instituțiile media pot colabora pentru dezvoltarea industriei, astea toate chiar dacă sunt în competiție pentru audiențe, accesări, contracte sau clienți.

Și nu în ultimul rând, vreau să exprim în nume propriu și ai colegilor din Realitatea suportul nostru pentru munca ONG-lor de media și a donatorilor internaționali direcționată spre dezvoltarea și sustenabilitatea instituțiilor mass-media, precum și pentru consolidarea politicilor și cadrului normativ de specialitate. Este o muncă enormă și o cale lungă, dar sper că într-o zi se va întâmpla. Important să nu ne oprim.

Cu respect,

Dumitru Țîra, jr

P.S. Oricând vrei să discutăm, te rog să nu eziți să mă suni. Numărul meu de telefon îl ai.

#Dumitru Țîra #Vitalie Eșanu

Armata israeliană a lansat un atac asupra Gazei, în timp ce Israelul continua să se acuze reciproc cu gruparea militantă palestiniană Hamas pentru încălcarea armistițiului negociat de SUA cu scopul de a pune capăt războiului din enclavă, au relatat duminică mass-media israeliene, conform Reuters, transmite hotnews.ro.

Nu a existat niciun comentariu imediat din partea armatei sau a Hamas cu privire la atacul despre care vorbește presa israeliană.

Postul public israelian Kan a relatat că forțele aeriene au atacat Rafah, în sudul Gazei. Majoritatea mass-media au descris atacul ca fiind lovituri aeriene.

Armata israeliană a declarat vineri că „mai mulți teroriști” au deschis focul asupra soldaților din zona Rafah, fără a provoca răniți. Tot ea, a declarat ulterior că a lovit un alt grup de „teroriști” care se apropiau de trupele din Khan Younis în aceeași zi.

Armata va continua să acționeze pentru a elimina amenințările imediate, a declarat IDF.

Alte surse israeliene au raportat atacuri în alte părți din sudul Gazei și în orașul Jabalia, din nordul teritoriului, relatează The Guardian.

Postul de televiziune israelian Channel 12 a relatat că premierul Benjamin Netanyahu a avut o convorbire telefonică cu ministrul apărării Israel Katz și cu înalți oficiali ai armatei pe măsură ce situația se desfășura.

Potrivit The Times of Israel, „teroriștii din Fâșia Gaza au lansat un atac asupra forțelor israeliene din Rafah”.

Un oficial militar israelian a declarat pentru Reuters că Hamas a efectuat multiple atacuri împotriva forțelor israeliene dincolo de așa-numita „linie galbenă”, încălcând acordul de încetare a focului.

Guvernul israelian și Hamas se acuză reciproc de încălcarea armistițiului de câteva zile, Israelul afirmând că punctul de trecere a frontierei Rafah între Gaza și Egipt va rămâne închis până la noi ordine.

Israelul și Hamas s-au angajat într-o dispută privind returnarea cadavrelor ostaticilor decedați. Israelul a cerut Hamas să-și îndeplinească obligațiile de a preda cadavrele celor 28 de ostatici. Hamas a returnat toți cei 20 de ostatici în viață și 12 dintre cei decedați, dar a declarat că procesul necesită eforturi și echipamente speciale pentru recuperarea cadavrelor îngropate sub dărâmături, în enclavă.