Vitalie Ciobanu
pentru Europa Liberă

A mai trecut un 9 mai sovietic. A fost parada militară de la Moscova și am auzit discursul lui Putin cu obișnuitele lui acuzații la adresa NATO, „care a vrut să ocupe teritoriile noastre și atunci a trebuit să acționăm preventiv”, și la adresa Kievului, „care voia să se înzestreze cu arme nucleare” etc. – întregul repertoriu de clișee antioccidentale fabricate pentru justificarea invaziei în Ucraina.

Am reținut în mod special și s-a comentat în mass-media lipsa avioanelor militare în cerul de deasupra Moscovei, la parada de 9 mai, cele care consolidau sentimentul de armată invincibilă a Rusiei. Oficialitățile au invocat condițiile meteo nefavorabile. Unii observatori străini au interpretat altfel întâmplarea: generalii ruși se vor fi temut de vreun Javelin ucrainean rătăcit în public și au anulat „defilarea aeriană”. Pe rețelele de socializare s-a comentat copios mai ales pătura așezată „senil”, „bătrânicios”, pe genunchii președintelui rus, contrastând cu imaginea sa, intens promovată odinioară, de macho călărind (în Photoshop) cai, urși, lei, cerbi, cămile și alte mamifere, aidoma eroilor-îmblânzitori de fiare din filmele indiene atât de populare în fosta URSS.

La Chișinău, ziua de 9 mai s-a desfășurat fără incidente, din fericire n-au fost consemnate violențe, încercări majore de tulburare a ordinii publice. Mobilizarea angajaților Ministerului de Interne a prevenit și descurajat eventualele diversiuni, deși, se spune, asemenea intenții n-au lipsit, mulți plasându-le în contextul exploziilor din ultimele săptămâni din Transnistria.

Am remarcat în schimb marea dorință a partidelor prorusești de a sfida interdicțiile decretate asupra simbolurilor agresiunii putiniste în Ucraina.

Dodon, Voronin, Greceanîi, Țîrdea, Odnostalco (interlocutorul lui Soloviov – propagandistul-șef de la Moscova) și alții ca ei s-au preumblat, relaxați, pe străzile Chișinăului, cu panglica bicoloră, negru-oranj, prinsă la piept, vrând pesemne să transmită anumite mesaje: 1. Moscovei – „Ți-am rămas fideli, poți miza în continuare pe noi!”. 2. Suporterilor din Moldova – „Suntem puternici și neînfricați, nu ne pot intimida cu amenzile lor!”. 3. Guvernării pro-europene: „Lăsați baltă tabu-urile voastre antirusești. Oricum, n-aveți curaj să mergeți mai departe!”

Întrebați ce cred despre războiul din Ucraina, despre masacrele săvârșite de armata rusă la Bucea, Irpin, Mariupol ș.a., Dodon și ortacii lui evită să răspundă direct și îngână aceeași flașnetă a neutralității. Momentul de maxim absurd a fost să-i vezi pe fruntașii comuniști și socialiști, încununați cu simbolul invaziei lui Putin în Ucraina, cum saltă porumbei albi spre cer, în timp ce rușii trăgeau, în aceeași zi, de 9 mai, alte rachete ucigătoare asupra Odessei.

Această atitudine aberantă, scandaloasă, se regăsește la mulți moldoveni. Sunt parcă raționali și binevoitori, până nu atingi tema războiului. Îți dai seama imediat că sunt burdușiți până la refuz cu propagandă rusească.

Zilele trecute am nimerit și eu în mijlocul unei asemenea dispute. A pornit de la prețuri, care cresc mereu. „Guvernanții ăștia ne-au promis «vremuri bune» și acum uitați-vă, totul se scumpește!” „Păi, pandemia e de vină, le replici, acum a venit și războiul cu ororile lui. Putin a atacat Ucraina și a aruncat toată lumea în criză.” „Nu, nu-i adevărat, NATO amenință Rusia, războiul avea să se întâmple mai devreme sau mai târziu, Rusia trebuia să se apere!… Suntem țară neutră, de ce conducerea ne implică în război?” „Rămânem neutri, stați fără grijă, dar trebuie să ne întărim armata.” „Cu instructori americani?” „De unde știți că sunt instructori americani? Soldații noștri participă în misiuni de pace peste hotare.” „Dar de ce nu se antrenează cu rușii, nu vă plac rușii?” „Rușii sunt în Transnistria, au promis că pleacă, dar nu pleacă.” „Nu pleacă să nu vină americanii, de aceea!” „Americanii ne ajută cu fonduri, cu granturi, construiesc drumuri, rușii ce ne-au dat, omule?” „Cum ce, rușii ne dau gaz ieftin și tu vrei gaz scump, întorci spatele rușilor?” „Rușii ne șantajează, ne bagă embargouri, vor să ne taie gazul!” „Pentru că am luat partea americanilor, nu înțelegi?… UE e condusă de NATO. Au scos vizele ca să golească Moldova de oameni și să-și instaleze americanii baze militare aici…”

Acest dialog al surzilor îl poți auzi în multe case și ogrăzi din Basarabia. Propaganda putinistă face ravagii.

Când sunt întrebați de ce se întâmplă una ca asta și cât va mai dura, reprezentanții Consiliul Audiovizualului strâng din umeri: Noi monitorizăm, sancționăm, punem amenzi, atât ne permite legea. Pentru mai mult, decizia este la guvernanți, nu la noi. Interzicerea posturilor rusești a fost în toate țările o decizie politică. La noi politicul are o altă opțiune, nu vrea să provoace Rusia. Bun, atunci de ce acuzați CCA-ul?…

Un sondaj CBS Research, publicat pe 10 mai, sugerează că o mare parte din populație, circa 40%, consideră nejustificată agresiunea Rusiei în Ucraina. În același timp 38% cred că Rusia îi apără pe locuitorii din Donețk și Luhansk și întreprinde în Ucraina o operațiune de „eliberare de nazism”. La fel, dacă 25% din respondenți afirmă că Putin personal e responsabil de război, 19% arată cu degetul spre Statele Unite.

Aceste contradicții de logică pot fi explicate: abundența falsurilor, informațiile trunchiate, distorsionate, interpretările superficiale, lipsa de coerență în educația oamenilor. Ca să nu mai vorbim de nerezolvata noastră criză identitară: „români” sau „moldoveni”, cu Estul, sau cu Vestul?… Pentru aceste confuzii responsabil este statul cu toate mijloacele sale de persuasiune – ministere, consilii, instituții, agenții, academii etc. –, sistemul de învățământ și mass-media (acolo unde echidistanța e adesea prost înțeleasă, unde minciunii, diversiunii, calomniei li se oferă timp egal de emisie, fără a fi penalizate).

Guvernarea ar dori să sporească sprijinul popular pentru ideea de integrare europeană, însă fără blocarea propagandei TV rusești, toate eforturile vor fi zadarnice, pentru că ceea ce vom construi ziua, vorbind despre democrație și drepturile omului, despre sprijinul României, al UE, al Statelor Unite pentru dezvoltarea și modernizarea Moldovei, Soloviov, Peskov, Kiseliov, Simonian și ceilalți propagandiști ruși vor demola peste noapte.

E ușor, desigur, să fii categoric și tranșant, comentând de pe margine. Când ai responsabilitatea treburilor publice și plătești un preț politic pentru felul cum le administrezi, când răspunzi pentru liniștea și siguranța națională, lucrurile se schimbă. Dar… aceasta-i fișa postului. Până la urmă, va trebui să ne decidem, dacă nu vrem să decidă alții în locul nostru, atunci când va fi prea târziu.

#propaganda rusă #Republica Moldova #Rusia

Sute de mii de persoane erau aşteptate duminică pe străzile din Praga pentru a protesta faţă de proiectul guvernului naţionalist al lui Andrej Babis de a reforma finanţarea instituţiilor de presă publice, o iniţiativă denunţată de oponenţii săi ca fiind o ameninţare la adresa libertăţii presei, relatează news.ro.

Executivul doreşte să înlocuiască actualul sistem de taxe audiovizuale, care finanţează televiziunea şi radioul public ceh, cu o finanţare asigurată direct din bugetul de stat.

Potrivit criticilor, această reformă riscă să sporească dependenţa presei publice faţă de puterea politică.

Coaliţia de la putere, formată din partidul ANO al lui Andrej Babis, partidul de extremă dreaptă SPD şi formaţiunea eurosceptică „Vocea şoferilor”, afirmă la rândul său că proiectul nu va avea niciun impact asupra independenţei redacţionale sau asupra conţinutului programelor, considerând totodată că radiodifuzorii publici trebuie să-şi reducă costurile.

Au avut loc deja mai multe manifestaţii de la prezentarea proiectului, în aprilie.

Pe 25 octombrie, mii de persoane au manifestat în centrul capitalei Praga împotriva adoptării textului în primă lectură de către Parlament, în cadrul unui vot nocturn.

Echipele televiziunii şi radioului public au organizat apoi o zi de grevă pe 3 noiembrie. În aceeaşi zi, mii de persoane, printre care numeroşi studenţi, s-au adunat în mai multe oraşe ale ţării.

MODELUL FICO ŞI ORBAN

„Babis şi guvernul său cred în mod evident că îşi pot permite orice, că pot ignora experţii, pot reduce la tăcere criticile şi pot trata instituţiile democratice ca pe proprietatea lor”, a denunţat mişcarea „Milioane de momente pentru democraţie”, care organizează manifestaţia de duminică.

„Ne aşteptăm să fie între 400.000 şi 600.000 de persoane, interesul fiind de aproximativ două ori mai mare”, a declarat pentru AFP liderul mişcării, Mikulas Minar.

„Este posibil ca aceasta să fie cea mai mare adunare publică din istoria Republicii Cehe”, a adăugat el.

Potrivit grupului, cele trei manifestaţii anterioare împotriva lui Andrej Babis au adunat fiecare aproximativ 250.000 de persoane, dintre care două au avut loc în timpul primului său mandat de prim-ministru, între 2017 şi 2021, iar o altă manifestaţie a avut loc în luna martie a acestui an.

Reforma mass-mediei publice, care ar reduce cu aproximativ 15 % bugetele televiziunii şi radioului publice, a stârnit, de asemenea, critici la nivel internaţional.

Uniunea Europeană de Radiodifuziune (UER), Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ), Reporteri fără Frontiere (RSF) şi Institutul Internaţional al Presei (IPI) şi-au exprimat cu toţii îngrijorarea. Aceste organizaţii îl acuză pe Andrej Babis că se inspiră din reformele întreprinse de unii dintre aliaţii săi politici din regiune, în special de prim-ministrul slovac Robert Fico şi fostul lider maghiar Viktor Orban, acuzaţi că au slăbit independenţa presei publice.

„Nimeni nu vrea să controleze mass-media publică, cu atât mai puţin să o naţionalizeze”, a replicat săptămâna trecută liderul ceh.

Încrederea în mass-media este scăzută în Republica Cehă, oscilând între 30% şi 33%, potrivit Raportului Institutului Reuters privind ştirile digitale din 2026.

„Mass-media din serviciul public rămân cele mai de încredere, în ciuda încercărilor tot mai numeroase din partea diverselor forţe politice de a le submina credibilitatea”, subliniază raportul.