Curs valutar
  • EUR
    19.9367
    -0.1741%
  • USD
    17.2224
    -0.0447%
  • RUB
    0.2026
    0.0494%
  • RON
    3.8020
    -0.2209%
  • UAH
    0.3845
    -0.1821%

Toate știrile

19 august 2026

Cum apărăm Moldova de propaganda rusă? „Ceea ce vom construi ziua, vor demola peste noapte”

15 Mai 2022, 11:15
 // Categoria: Opinii // Autor:  Vitalie Ciobanu
15 Mai 2022, 11:15 // Opinii //  Vitalie Ciobanu
Vitalie Ciobanu
pentru Europa Liberă

A mai trecut un 9 mai sovietic. A fost parada militară de la Moscova și am auzit discursul lui Putin cu obișnuitele lui acuzații la adresa NATO, „care a vrut să ocupe teritoriile noastre și atunci a trebuit să acționăm preventiv”, și la adresa Kievului, „care voia să se înzestreze cu arme nucleare” etc. – întregul repertoriu de clișee antioccidentale fabricate pentru justificarea invaziei în Ucraina.

Am reținut în mod special și s-a comentat în mass-media lipsa avioanelor militare în cerul de deasupra Moscovei, la parada de 9 mai, cele care consolidau sentimentul de armată invincibilă a Rusiei. Oficialitățile au invocat condițiile meteo nefavorabile. Unii observatori străini au interpretat altfel întâmplarea: generalii ruși se vor fi temut de vreun Javelin ucrainean rătăcit în public și au anulat „defilarea aeriană”. Pe rețelele de socializare s-a comentat copios mai ales pătura așezată „senil”, „bătrânicios”, pe genunchii președintelui rus, contrastând cu imaginea sa, intens promovată odinioară, de macho călărind (în Photoshop) cai, urși, lei, cerbi, cămile și alte mamifere, aidoma eroilor-îmblânzitori de fiare din filmele indiene atât de populare în fosta URSS.

La Chișinău, ziua de 9 mai s-a desfășurat fără incidente, din fericire n-au fost consemnate violențe, încercări majore de tulburare a ordinii publice. Mobilizarea angajaților Ministerului de Interne a prevenit și descurajat eventualele diversiuni, deși, se spune, asemenea intenții n-au lipsit, mulți plasându-le în contextul exploziilor din ultimele săptămâni din Transnistria.

Am remarcat în schimb marea dorință a partidelor prorusești de a sfida interdicțiile decretate asupra simbolurilor agresiunii putiniste în Ucraina.

Dodon, Voronin, Greceanîi, Țîrdea, Odnostalco (interlocutorul lui Soloviov – propagandistul-șef de la Moscova) și alții ca ei s-au preumblat, relaxați, pe străzile Chișinăului, cu panglica bicoloră, negru-oranj, prinsă la piept, vrând pesemne să transmită anumite mesaje: 1. Moscovei – „Ți-am rămas fideli, poți miza în continuare pe noi!”. 2. Suporterilor din Moldova – „Suntem puternici și neînfricați, nu ne pot intimida cu amenzile lor!”. 3. Guvernării pro-europene: „Lăsați baltă tabu-urile voastre antirusești. Oricum, n-aveți curaj să mergeți mai departe!”

Întrebați ce cred despre războiul din Ucraina, despre masacrele săvârșite de armata rusă la Bucea, Irpin, Mariupol ș.a., Dodon și ortacii lui evită să răspundă direct și îngână aceeași flașnetă a neutralității. Momentul de maxim absurd a fost să-i vezi pe fruntașii comuniști și socialiști, încununați cu simbolul invaziei lui Putin în Ucraina, cum saltă porumbei albi spre cer, în timp ce rușii trăgeau, în aceeași zi, de 9 mai, alte rachete ucigătoare asupra Odessei.

Această atitudine aberantă, scandaloasă, se regăsește la mulți moldoveni. Sunt parcă raționali și binevoitori, până nu atingi tema războiului. Îți dai seama imediat că sunt burdușiți până la refuz cu propagandă rusească.

Zilele trecute am nimerit și eu în mijlocul unei asemenea dispute. A pornit de la prețuri, care cresc mereu. „Guvernanții ăștia ne-au promis «vremuri bune» și acum uitați-vă, totul se scumpește!” „Păi, pandemia e de vină, le replici, acum a venit și războiul cu ororile lui. Putin a atacat Ucraina și a aruncat toată lumea în criză.” „Nu, nu-i adevărat, NATO amenință Rusia, războiul avea să se întâmple mai devreme sau mai târziu, Rusia trebuia să se apere!… Suntem țară neutră, de ce conducerea ne implică în război?” „Rămânem neutri, stați fără grijă, dar trebuie să ne întărim armata.” „Cu instructori americani?” „De unde știți că sunt instructori americani? Soldații noștri participă în misiuni de pace peste hotare.” „Dar de ce nu se antrenează cu rușii, nu vă plac rușii?” „Rușii sunt în Transnistria, au promis că pleacă, dar nu pleacă.” „Nu pleacă să nu vină americanii, de aceea!” „Americanii ne ajută cu fonduri, cu granturi, construiesc drumuri, rușii ce ne-au dat, omule?” „Cum ce, rușii ne dau gaz ieftin și tu vrei gaz scump, întorci spatele rușilor?” „Rușii ne șantajează, ne bagă embargouri, vor să ne taie gazul!” „Pentru că am luat partea americanilor, nu înțelegi?… UE e condusă de NATO. Au scos vizele ca să golească Moldova de oameni și să-și instaleze americanii baze militare aici…”

Acest dialog al surzilor îl poți auzi în multe case și ogrăzi din Basarabia. Propaganda putinistă face ravagii.

Când sunt întrebați de ce se întâmplă una ca asta și cât va mai dura, reprezentanții Consiliul Audiovizualului strâng din umeri: Noi monitorizăm, sancționăm, punem amenzi, atât ne permite legea. Pentru mai mult, decizia este la guvernanți, nu la noi. Interzicerea posturilor rusești a fost în toate țările o decizie politică. La noi politicul are o altă opțiune, nu vrea să provoace Rusia. Bun, atunci de ce acuzați CCA-ul?…

Un sondaj CBS Research, publicat pe 10 mai, sugerează că o mare parte din populație, circa 40%, consideră nejustificată agresiunea Rusiei în Ucraina. În același timp 38% cred că Rusia îi apără pe locuitorii din Donețk și Luhansk și întreprinde în Ucraina o operațiune de „eliberare de nazism”. La fel, dacă 25% din respondenți afirmă că Putin personal e responsabil de război, 19% arată cu degetul spre Statele Unite.

Aceste contradicții de logică pot fi explicate: abundența falsurilor, informațiile trunchiate, distorsionate, interpretările superficiale, lipsa de coerență în educația oamenilor. Ca să nu mai vorbim de nerezolvata noastră criză identitară: „români” sau „moldoveni”, cu Estul, sau cu Vestul?… Pentru aceste confuzii responsabil este statul cu toate mijloacele sale de persuasiune – ministere, consilii, instituții, agenții, academii etc. –, sistemul de învățământ și mass-media (acolo unde echidistanța e adesea prost înțeleasă, unde minciunii, diversiunii, calomniei li se oferă timp egal de emisie, fără a fi penalizate).

Guvernarea ar dori să sporească sprijinul popular pentru ideea de integrare europeană, însă fără blocarea propagandei TV rusești, toate eforturile vor fi zadarnice, pentru că ceea ce vom construi ziua, vorbind despre democrație și drepturile omului, despre sprijinul României, al UE, al Statelor Unite pentru dezvoltarea și modernizarea Moldovei, Soloviov, Peskov, Kiseliov, Simonian și ceilalți propagandiști ruși vor demola peste noapte.

E ușor, desigur, să fii categoric și tranșant, comentând de pe margine. Când ai responsabilitatea treburilor publice și plătești un preț politic pentru felul cum le administrezi, când răspunzi pentru liniștea și siguranța națională, lucrurile se schimbă. Dar… aceasta-i fișa postului. Până la urmă, va trebui să ne decidem, dacă nu vrem să decidă alții în locul nostru, atunci când va fi prea târziu.

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 15:44
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
19 Aug. 2026, 15:44 // Slider //  Valentina Buza

Proeuropeanul Andras Baka, în vârstă de 73 de ani, și-a preluat miercuri, 19 august, mandatul de președinte al Ungariei, în cadrul ofensivei noului guvern al conservatorului Peter Magyar de a înlătura din funcțiile guvernamentale personalități loiale fostului prim-ministru ultranaționalist Viktor Orban, scrie Agerpres.ro.

Baka, fost președinte al Curții Supreme a Ungariei și fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), a fost ales președinte pe 11 august de către Parlament, cu sprijinul majorității absolute a partidului conservator și proeuropean Tisza, condus de Magyar, și îi succede lui Tamas Sulyok, care a fost destituit în iulie.

Odată cu alegerea lui Baka, guvernul lui Magyar și-a îndeplinit parțial promisiunea din campanie de a-i înlocui pe înalții oficiali având legătură cu Orban, pe care noul prim-ministru i-a descris drept „marionete ale regimului”, inclusiv pe fostul șef de stat, Sulyok.

Magyar l-a felicitat miercuri pe Baka pentru preluarea mandatului de președinte, funcție în mare parte ceremonială în Ungaria, dar care dispune de anumite puteri, cum ar fi returnarea proiectelor de lege în parlament sau solicitarea intervenției Curții Constituționale, ceea ce poate complica activitatea puterii executive.

„Îi urez președintelui mult succes în activitatea sa, sănătate bună și cât mai multă umanitate!”, a postat Magyar pe Facebook.

Majoritatea parlamentară a partidului Tisza a pus capăt mandatului lui Sulyok printr-o reformă constituțională, decizie pe care Amnesty International (AI) a considerat-o necesară, deși a criticat procedura utilizată, acuzând faptul că destituirea a avut loc fără garanțiile juridice cuvenite.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Baka preia funcția pentru un mandat de cinci ani, succedându-i șefei interimare a statului, actuala președintă a parlamentului, Ignes Forsthoffer. Transferul puterii la președinție nu este însoțit de o ceremonie sau de un discurs al noului șef de stat și este de obicei o simplă formalitate.

Însă, în discursul său adresat parlamentului după ce a fost ales pe 11 august, Baka a afirmat că Ungaria „are nevoie de dreptate” după 16 ani de guvernare Orban, dar a subliniat că „țara nu poate fi construită pe temelia răzbunării”.

Noul președinte, considerat unul dintre cei mai importanți experți ai Ungariei în dreptul european și libertățile fundamentale, a apărat clar valorile comunitare, afirmând că „locul Ungariei este în Europa, ca o consecință naturală a culturii și valorilor sale”.

Alegerea lui Baka a căpătat o semnificație simbolică specială, deoarece juristul a fost demis în 2011 din funcția de președinte a Curții Supreme, funcție pe care o deținea din 2009, de către guvernul Orban, după ce a criticat deschis reformele care au limitat independența sistemului judiciar.

În 2016, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că destituirea sa a fost contrară legislației UE și a încălcat libertatea de exprimare.

Baka a fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg din 1991 până în 2008.

Se așteaptă ca Baka să dețină funcția până la elaborarea unei noi Constituții, promisă de Magyar ca parte a reformelor sale, care ar putea afecta și atribuțiile președintelui republicii.

Ungaria are un nou președinte! Andras Baka a obținut 140 de voturi