Centrul de găzduire și orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil din municipiul Chișinău reprezintă un pilon vital de sprijin pentru aproximativ 900 de persoane anual. Fiind singura instituție de profil socio-medical care oferă asistență gratuită celor aflați în situații critice, Centrul de găzduire și orientare pentru persoanele fără domiciliu stabil din mun. Chișinău s-a confruntat mult timp cu provocarea unei infrastructuri ineficiente energetic, care genera costuri ridicate și condiții de trai ce necesitau îmbunătățiri.

Prin proiectul „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene, a fost lansată o inițiativă ambițioasă de transformare a acestui serviciu. Colaborarea strânsă dintre AO „Inclusiv EU” și Direcția Generală Asistență Medicală și Socială (DGAMS) demonstrează cum parteneriatul dintre sectorul neguvernamental și autoritățile publice locale (APL) poate accelera tranziția verde.

În limita bugetului alocat din partea donatorilor și contribuția financiară din partea DGMAS se vor întreprinde următoarele măsuri de eficiență energetică:

1) Izolarea termică a pereților pe o suprafață de 334,34 m2 cu vată minerală de 100 mm şi a soclului cu suprafața de 56,2 m2 cu polistiren extrudat de 100 mm şi hidroizolarea clădirii pe un perimetru de 110m cu polistiren extrudat de 100 mm pentru o adâncime de 60 cm de perete.

2) Izolarea termică a acoperișului pe o suprafață de 437,5 m2 cu vată minerală de 170 mm grosime.

3) Schimbare de lămpi pe LED.

4) Implementare sistem de management energetic (valve și capuri termice automate, sistem de comunicare de la distanță cu sursele de energie, traductori și elemente de acțiune etc.).

5) Schimbarea sistemului interior de distribuție a energiei termice.

6) Sistem de ventilare cu recuperare căldură de cel puțin 70%.

Veaceslav Macovei, Șeful Centrului (DGAMS), subliniază importanța acestui demers: „Datorită suportului Uniunii Europene, am reușit să mobilizăm comunitatea și să informăm grupurile vulnerabile. Fiecare leu economisit la facturi înseamnă mai multe resurse investite în calitatea vieții beneficiarilor noștri.”

Proiectul vizează nu doar modernizarea tehnică, ci și o schimbare de gestionare a resurselor, cum ar fi: eficientizarea energetică și mobilizarea comunitară. Astfel, s-au atins 3 obiective mari:

Reducerea consumului de resurse cu cel puțin 30% prin măsuri concrete de modernizare.
Sensibilizarea personalului din serviciile sociale și a locuitorilor privind importanța economisirii energiei.

Îmbunătățirea standardelor de calitate a serviciilor oferite persoanelor fără adăpost.

Parteneriatul APL-OSC a prins viață printr-o serie de activități, desfășurate în perioada 1 aprilie – 31 martie 2026, menite să informeze și să implice comunitatea. Proiectul s-a axat pe trei piloni importanți de dezvoltare și implementarea, și anume: educația și expertiza, vizibilitatea în comunitate și sprijin direct pentru persoanele vulnerabile.

„Rolul nostru a fost să facilităm dialogul dintre autorități și cetățeni. Datorită eforturilor Fundației Soros Moldova și Keystone Moldova am beneficiat de instruiri practice care ne-au ajutat să contribuim la mobilizarea comunitară, axată pe promovarea cetățeniei active”, a menționat reprezentantul AO „Inclusiv EU”, Grigore Bodarev.

Pe durata desfășurării proiectului, au fost organizate cinci mese rotunde la care au participat peste 150 de angajați din sistemul de asistență socială din municipiul Chișinău. Cu sprijinul experților de la Ministerul Energiei, aceștia au învățat soluții practice de economisire și au aflat despre programele naționale de finanțare în domeniu.

Pentru a asigura transparența totală a proiectului, echipa a dezvoltat platforma aoinclusiveu.md – un instrument util atât pentru personalul din cadrul serviciilor sociale din gestiunea Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, cât și pentru beneficiarii direcției și cetățenii din municipiu. Totodată, pentru o vizibilitatea mai largă a proiectului și acțiunilor implementate la nivel de comunitate, echipa a dezvoltat un video educativ și flyere despre eficiența energetică, care au fost distribuite în aproximativ 300 de unități de transport public din Chișinău, ajungând la mii de călători.

Schimbarea a început de la lucruri mici, dar cu impact mare, 60 de familii vulnerabile au primit becuri LED pentru a-și reduce facturile acasă, iar 10 membri ai grupului de mobilizare comunitară au fost echipați cu baterii externe (powerbank-uri) pentru a-și eficientiza munca în teritoriu.

Rezultatele acestui parteneriat depășesc simpla economie de resurse. Proiectul a reușit să consolideze încrederea dintre administrația locală și cetățeni, promovând o cultură a participării active. Prin astfel de inițiative, Chișinăul demonstrează că tranziția energetică este, înainte de toate, un proces de solidaritate umană.

***
Acest material a fost realizat cu suportul financiar al Uniunii Europene. Articolul face parte din campania „Utilizăm energia eficient” și prezintă bune practici de mobilizare comunitară desfășurate în cadrul proiectului „Parteneriate locale pentru eficiența energetică în serviciile sociale”, implementat cu suportul financiar al Uniunii Europene și co-finanțat și implementat de Fundația Soros Moldova, în parteneriat cu I.P. Keystone Moldova și AO „Fondul de Inovații Sociale din Moldova”.

Conținutul acestui articol aparține autorilor și nu reflectă în mod necesar opinia Uniunii Europene și a Fundației Soros Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#adăpost #centru #Chisinau

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.