Cel de-al treilea Forum de guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum) și-a încheiat activitatea la Chișinău, subiectul principal fiind problematica dezvoltării digitale durabile. În cadrul evenimentului, experții naționali și internaționali au făcut un schimb de opinii cu privire la dezvoltarea Internetului, contribuind la o înțelegere comună despre utilizarea la maxim a posibilităților a spațiului virtual și rezolvarea riscurilor și problemelor emergente.

Printre speakerii-cheie ai forumului, organizat de Asociația “Comunitatea Internet”, se numără atât participanți din anii precedenți, cât fețe noi. Pe parcursul a două zile, 27 și 28 aprilie, MIGF a adunat pe platforma FinTeh Hub în jur de 40 de experți cu autoritate din Moldova, Canada, SUA, Austria, Ucraina, Georgia, țările Asiei Centrale etc. Printre ei — reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale-cheie, mediului academic și de experți, ai businessului, organizațiilor regionale și internaționale. Forumul a avut loc în format hibrid: online și offline.

În deschiderea evenimentului au vorbit reprezentanți ai partenerilor instituționali și internaționali a Forumului de Guvernanță a Internetului în Moldova – UN IGF, ICANN, Internet Society, RIPE NCC, SecDev Foundation. Unii dintre ei s-au alăturat online, alții au venit la Chișinău pentru a lua parte la dezbaterile incluse în agenda digitală actuală pentru Moldova. Printre parteneri naționali ai Forumului se numără Academia de Studii Economice, companiile din domeniul tehnologiilor informaționale și de asemenea un șir de organizații și instituții.

Directorul Agenției de Guvernare Electronică, Olga Tumuruc, a remarcat la deschiderea Forumului, că posibilitățile Internetului apropie cetățenii și autoritățile prin intermediul serviciilor online și de asemenea asigură transparența și eficiența instituțiilor publice. Totodată, ea a evidențiat unele dintre problemele care apar în acest sens, în special, cele legate de asigurarea securității informaționale și protecția datelor cu caracter personal.

Potrivit Olgăi Tumuruc, succesul în acest domeniu poate fi asigurat prin „parteneriate durabile și stabile cu alte autorități care promovează aceleași idei și au aceleași obiective cu sectorul privat, care vede beneficiile în procesul de digitalizare, și cu mediul academic, care oferă studii și stabilesc modul de gândire”.

Șeful Direcției politici în domeniul comunicațiilor electronice și poștale a Ministerului dezvoltării economice și digitalizării, Vitalie Boboc, a informat despre dezvoltarea politicii de stat în domeniul securității cibernetice. Din spusele sale, Moldova va avea un cadru clar pentru cooperarea națională și internațională în acest domeniu, reguli de gestionare a riscurilor cibernetice și de informare despre acestea. Vitalie Boboc a vorbit pe larg despre agenda legislativă a Ministerului care vizează actualizarea reglementării legale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După cum a remarcat Alexei Marciuc, președintele Asociației “Comunitatea Internet”, coordonatorul MIGF, anul acesta Forumul este dedicat în special dezvoltării unei infrastructuri digitale durabile și incluzive, schimbului de experiențe și practici avansate, care vor contribui la formarea politicii naționale și globale privind internetul. Potrivit acestuia, concluziile MIGF vor fi prezentate la Forumul ONU pentru Guvernarea Internetului, care va avea loc în octombrie la Kyoto, Japonia.

„În urmă cu câțiva ani, Republica Moldova a devenit a 88-a țară din lume în care a fost lansată inițiativa IGF. Al treilea forum național are loc într-o perioadă în care țările din regiune, inclusiv Moldova, se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în spațiul digital. Acestea necesită atât parteneriate strategice flexibile, răspunsuri coordonate la diferite niveluri, cât și adaptare pe termen lung”, a menționat Alexei Marciuc.

Participanții la MIGF 2023 au discutat despre abordările globale și naționale în utilizarea Internetului, inclusiv în situații de criză, și ce rol ar trebui să joace statul în procesele de guvernanță a internetului. De asemenea, a fost luată în considerare cea mai recentă experiență a diferitelor țări în reglementarea spațiului digital și posibilitățile Internetului pentru dezvoltarea economiei naționale. Subiectele actuale ale Forumului au fost problemele impactului negativ al Internetului, utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii digitale avansate și riscurile asociate cu acestea, participarea diferitelor grupuri de populație la procesele de guvernanță a internetului.

Cea de-a doua zi de lucru a MIGF 2023 a fost deschisă cu de o discuție panel pe tema problemelor etice în spațiul digital, a noilor provocări pentru mass-media și modalităților de adaptare la realitățile moderne în contextul riscurilor de securitate națională și regională. Subiectele principale au fost, de asemenea, dezvoltarea unei protecții complexe pentru prevenirea încălcărilor securității cibernetice și consolidarea securității digitale a societății civile în calitate de prioritate strategică a Moldovei digitale.

După cum a remarcat în cadrul sesiunii finale reprezentantul RIPE NCC, Alex Semenyaka, în decurs de două zile, pe platforma MIGF au fost discutate un număr mare de subiecte.

„Am participat la evenimente similare în diverse țări și trebuie să spun, că IGF în Moldova se dezvoltă cu mult succes și este la un nivel de maturitate absolută. Evenimentul s-a dovedit a fi intens, interesant, saturat din punct de vedere informativ, cu un număr mare de participanți din diferite grupuri de părți interesate. Sunt sigur că comunitatea MIGF nu se va limita doar la țara sa și ne vom întâlni de asemenea și la alte evenimente pentru a discuta despre abordări și soluții comune la nivel regional și global”, a menționat Alex Semenyaka.

#dezvoltare digitala #experti #forum #internet #MIGF 2023

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.