Duminică se desfășoară cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale franceze. Doi candidați, Emmanuel Macron și Marine Le Pen, se înfruntă pentru a ajunge la Elysee, într-o reeditare a scrutinului din 2017, în urma căreia actualul președinte în exercițiu al Franței a ieșit învingător.

Aproximativ 48,7 milioane de alegători înscrişi pe listele electorale sunt așteptați să voteze. Secţiile de votare din Franţa vor fi deschise până la ora locală 19:00, iar în unele locuri, cum ar fi marile orașe inclusiv capitala Paris, până la ora locală 20:00. Din cauza diferenţei de fus orar, votul a început mai devreme cu o zi în unele teritorii de peste mări și oceane.

În Franţa, publicarea oricăror rezultate, parţiale sau finale, este interzisă până la închiderea ultimelor secţii de votare, la ora locală 20.00 (18.00 GMT) şi abia atunci presa va publica primele estimări bazate pe sondajele la ieşirea de la urne.

Potrivit protocolului sanitar stabilit pentru aceste alegeri, nu este obligatoriu să se poarte mască sau să se păstreze distanţele care erau necesare în perioada de vârf a crizei de COVID-19, deşi guvernul recomandă aceste măsuri persoanelor aflate în situaţii vulnerabile şi mai ales în cazul în care sunt infectate.

Dacă președintele Macron nu va fi reales, noul președinte va avea timp până pe 13 mai pentru a prelua funcția. Apoi, atenția se va îndrepta către alegerile pentru Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului francez). Toate locurile de acolo vor fi puse în joc, într-un sistem similar de vot în două tururi, pe 12 și 19 iunie.

Înfruntarea titanilor: Macron și Le Pen

Cei doi candidați care luptă pentru președinția franceză și-au lansat atacuri amare unul asupra celuilalt în încercarea finală de a câștiga milioane de alegători indeciși înainte de alegerile de duminică.

Centristul Emmanuel Macron își propune să devină primul președinte în exercițiu care câștigă un al doilea mandat după de 20 de ani.

Aceasta a declarat la finalul campaniei electorale pentru turul al doilea că extrema dreaptă a lui Marine Le Pen a fost alimentată de nefericire și riscă să creeze o societate a urii și a fracturilor.

Sondajele de opinie îi conferă președintelui în exercițiu avantaj în turul doi, dar partidul de extremă dreapta al lui Marine Le Pen nu a fost niciodată atât de aproape de putere, motiv pentru care miza este foarte mare.

Problema numărul unu în aceste alegeri a fost creșterea costului vieții pentru francezul de rând, de la facturile la energie și prețurile la alimente până la prețul combustibilului. Aceste Probleme au fost identificate foarte devreme de echipa de campanie a lui Marine Le Pen, iar aceasta și-a fixat narațiunea electorală în această direcție, spunând că va face un guvern de unitate națională dacă va fi aleasă, care va lucra pentru a combate costul ridicat al vieții, precum și un referendum privind imigrația și interzicerea mai multor obiceiuri islamice. Mesajul ei simplu către alegători a fost: „aveți în față alegerea Macron sau Franța”.

La rândul său, Emmanuel Macron a spus că „aceste alegeri sunt o formă de referendum, despre secularism și despre Europa”. Președintele francez a susținut că ideea lui Marine Le Pen despre o „Europă a națiunilor” ar însemna sfârșitul UE.

În ultimele zile de campanie, președintele francez a invocat votul pentru brexit al britanicilor și alegerea lui Donald Trump în SUA drept niște defecte democratice care nu ar trebui repetate în Franța prin alegerea lui Marine Le Pen.

Sunt milioane de oameni care, cu câteva ore înainte de Brexit, au decis ce rost avea să meargă la vot. Milioane au făcut la fel în 2016 cu Trump. A doua zi s-au trezit mahmuri, a spus Macron într-un apel TV adresat alegătorilor francezi în această săptămână.

Acuzându-l că o insultă atât pe ea, cât și pe cei care au votat-o, Marine Le Pen a spus, referindu-se la Macron, că Franța a îndurat cinci ani de haos și ar putea redescoperi pacea și respectul cu ea la cârma țării.

„Între ciumă și holeră”

Cea mai mare problemă pentru ambii candidați este numărul mare de alegători care urmează să voteze în alb (adică să-și anuleze votul) sau chiar să nu voteze deloc.

Sondajele sugerează că prezența la vot în turul doi ar putea fi cea mai scăzută din 1969 încoace.

De altfel, nemulțumirea populară față de politicile centriste ale președintelui Macron și față de politica de masă, în general, a fost scoasă la iveală în primul tur, când peste jumătate din electorat a susținut extrema dreaptă sau extrema stângă.

În timp ce unul din trei dintre acești alegători de extremă stângă îl vor susține pe Emmanuel Macron, există un număr considerabil de alegători francezi care îl displace atât de mult încât ar prefera să voteze pentru extrema dreaptă.

Unul dintre francezii care merg la vot duminică a declarat pentru BBC că nu îi place ideea de a vota pentru Marine Le Pen, dar „când alegi între holeră și ciumă, alegi pe cel mai mic dintre cele două rele”.

Ce arată sondajele și cum votează francezii

Sondajele arată un scrutin mult mai strâns decât alegerile din 2017. Macron și Le Pen și-au mărit amândoi cota totală de voturi în primul tur al alegerilor din acest an, comparativ cu 2017, dar sondajele dinaintea primului tur din 10 aprilie au arătat că Le Pen s-a bucurat de o creștere a sprijinului popular cu doar două săptămâni înainte de vot.

Sondajul Ifop-Fiducial publicat pe 10 aprilie sugerează că Macron ar câștiga scrutinul de duminică cu 51% la 49%. Un alt sondaj cu privire la intențiile de vot din turul al doilea, efectuat de Ipsos după ce secțiile de votare s-au închis la finalul primului tur, a sugerat că Emmanuel Macron ar câștiga 54% din voturile populare în turul doi, iar Marine Le Pen 46% din sufragii. Aproximativ 12% dintre respondenți au declarat că sunt încă indeciși.

Sondajul sugera că Macron va câștiga sprijinul unei majorități a alegătorilor Verzilor și de centru-dreapta, în timp ce Le Pen va câștiga sprijinul a 85% din electoratul lui Eric Zemmour. Alegătorii lui Jean-Luc Mélenchon au fost împărțiți mai mult sau mai puțin egal între susținerea lui Macron (34%), Le Pen (30%) și (36%) abținere.

Analiștii politici spun adesea că francezii votează cu inima în turul întâi, apoi votează cu capul în turul al doilea, ceea ce înseamnă că își aleg mai întâi candidatul ideal, apoi optează pentru cel mai mic dintre cele două rele în al doilea tur.

În 2017, Macron și Le Pen au obținut 24% și 21,3% din voturile exprimate de francezi în primul tur și apoi 66,1% și, respectiv 33,9% în al doilea tur.

BBC News transmite că avantajul proiectat al lui Emmanuel Macron pentru votul de duminică pare să fi crescut de la primul tur la aproximativ opt până la nouă puncte procentuale.

Președintele francez și-a avertizat însă susținătorii împotriva automulțumirii, îndemnându-i să voteze pentru a asigura victoria. „Nimic nu este decis”, a spus Macron.

Analiștii au mai observat că Marine Le Pen și-a moderat poziția cu privire la unele probleme în ultimele zile, în încercarea de a câștiga alegătorii indeciși.

Ultimele două sondaje realizate în Franța și publicate vineri, înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, în care se vor înfrunta Emmanuel Macron și Marine Le Pen arată un avans de peste 10 procente pentru președintele în funcție.

De unde vin voturile

Pentru a fi reales, Macron va trebui probabil să-i convingă pe susținătorii candidatului de extremă stânga Jean-Luc Melenchon să-l susțină. Melenchon s-a clasat pe locul trei cu 22% din voturi la alegerile din 10 aprilie. După anunțarea rezultatelor din primul tur, Melenchon le-a spus susținătorilor săi că „nu trebuie să dăm nici măcar un singur vot doamnei Le Pen”, dar nu l-a susținut în mod explicit nici pe Emmanuel Macron.

Majoritatea candidaților învinși și-au îndemnat susținătorii să-l susțină pe președintele Macron pentru a împiedica candidata de extremă dreaptă să câștige președinția.

Eric Zemmour, un fost prezentator TV cunoscut pentru retorica sa incendiară, care a devenit competitor de extremă dreaptă în campania primului tur al alegerilor prezidențiale, și-a îndemnat susținătorii să o susțină pe Marine Le Pen în turul al doilea. Zemmour a obținut puțin peste 7% din voturi în primul tur.

Unii dintre alegători de stânga francezi, în special cei care au votat pentru candidatul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon, care a ieșit al treilea în primul tur, sunt reticenți sau tentați să se abțină, spun experții electorali din Franța citați de Politico Europe.

Potrivit unui sondaj Ipsos de vineri, 48% dintre persoanele care l-au votat în primul tur pe Mélenchon nu susțin niciunul dintre candidați în turul doi.

Care sunt puterile președinției franceze?

După cum scriu jurnaliștii de la New York Times, președintele francez beneficiază de o putere foarte mare în comparație cu majoritatea liderilor occidentali.

Spre deosebire de premierii britanici sau cancelarii germani, care sunt aleși de partidele care controlează cele mai multe locuri în Parlament, președinții francezi sunt aleși direct de popor pentru mandate de cinci ani. La scurt timp după acele alegeri, Franța revine la urne pentru a vota reprezentanți în Adunarea Națională, cea mai puternică cameră a Parlamentului francez.

A avea ambele alegeri pe același ciclu de cinci ani crește considerabil probabilitatea ca francezii să voteze deputații care susțin noul lor președinte ales, ceea ce înseamnă că președinții francezi nu trebuie să-și facă griji la fel de mult ca alți lideri cu privire la tulburările interne ale partidelor sau la alegerile intermediare. Prim-ministrul Franței, în calitate de șef al guvernului, joacă un rol important în sistemul constituțional, la fel ca Parlamentul. Dar președintele, care numește prim-ministrul, stabilește o mare parte din agenda politică executivă Franței.

Ce este în joc?

Franța, o națiune de peste 67 de milioane de oameni, este a șaptea cea mai mare economie din lume, cea mai vizitată țară din lume, unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU și o putere nucleară. Este un membru fondator al Uniunii Europene și un motor cheie al politicii sale.

Următorul președinte al Franței va trebui să ajute țara să navigheze prin două crize care se desfășoară în prezent Europa: Războiul din Ucraina, care a strămutat milioane de persoane și a ucis mii de oameni

O redresare economică legată de pandemia de COVID-19, care pune presiune pe lanțurile de aprovizionare.

Emmanuel Macron

Actualul favorit pentru a câștiga cursa electorală în această duminică este președintele în exercițiu Emmanuel Macron. Criticat dinspre stânga datorită virajului său către dreapta în ultimii 5 ani, Macron a promis în campania electorală care a trecut mai multe reduceri de taxe, o reformă a sistemului de asistență socială și majorarea vârstei de pensionare dacă va deveni primul președinte francez după Jacques Chirac care câștigă un al doilea mandat.

Văzut drept un apărător al valorilor republicane franceze datorită pozițiilor sale dure față de „separatismul islamist”, liderul de la Elysee a reușit să atragă în tabăra sa numeroși votanți de dreapta deziluzionați de scandalurile de corupție care au măcinat formația „Les Républicains” în ultimii ani.

Criticat din cauza convorbirilor telefonice pe care le-a avut cu președintele rus Vladimir Putin după izbucnirea războiului din Ucraina, Macron va dori probabil ca alegătorii să uite despre comentariile sale din ultimii ani vizavi de „redeschiderea dialogului strategic” cu Rusia și „moartea cerebrală” a NATO.

De altfel, președintele francez a declarat la jumătatea lunii martie că războiul început de Vladimir Putin în Ucraina a dat „un șoc electric” Alianței Nord-Atlantice. „Războiul creează o ameninţare inedită la frontierele noastre, care evidenţiază din nou necesitatea acestei clarificări strategice. De altfel, eu cred în continuare că avem nevoie de reconstruirea ordinii europene în materie de securitate”, a argumentat preşedintele Franţei.

Jurnaliștii de la Washington Post precizează că la precedentele alegeri prezidențiale, cele din 2017, Macron a fost ales pe ruinele partidelor politice tradiționale ale Franței, cu o puternică platformă pro-business.

În cei cinci ani cât a fost la Elysee, a revizuit codul muncii, a eliminat impozitul pe avere și a reformat compania națională de căi ferate. Dar postura sa reformist a fost temperată de grevele masive asupra planurilor sale de reformă a pensiilor, mai ales de protestele mișcării „Vestele Galbene” și pandemia de coronavirus.

Marine Le Pen

Politiciana în vârstă de 53 de ani, deja o veterană a politicii franceze, este la a treia încercare de a ajunge președinte al Franței, după ce în 2017 a ajuns în turul doi în urma scandalurilor care au măcinat campania prezidențială a politicianului conservator de dreapta François Fillon.

Anul acesta, Marine Le Pen a avut o campanie schimbată, din care au lipsit mitingurile spectaculoase, politicana de extremă-dreapta optând pentru întâlniri mai modeste cu alegătorii și încercând să se prezinte ca fiind un politician de masă, mai mainstream, moderat și competent comparativ cu ceilalți candidați.

Marine Le Pen s-a distanțat inclusiv de poziții ale sale din trecut, analiștii considerând că ea își va juca viitorul politic în această duminică.

În campanie, s-a confruntat cu critici pentru simpatia ei din trecut pentru Vladimir Putin, dar inflația și creșterea prețurilor la energie au reușit să acopere o parte din contrele electorale și să joace bine în platforma ei protecționistă.

Față de anii precedenți, în 2022 Le Pen a abandonat unele dintre cele mai controversate propuneri politice ale sale, cum ar fi părăsirea Uniunii Europene.

Dar, în general, poziția ei naționalistă în privința economiei, opiniile asupra imigrației, scepticismul față de Europa și poziția față de islam în Franța, nu s-au schimbat. „Oprirea imigrației necontrolate” și „eradicarea ideologiilor islamiste” sunt cele două priorități ale manifestului ei politic din 2022.

Pe cine antipatizează mai mult francezii?

The New York Times notează într-o analiză publicată miercuri că una dintre problemele lui Emmanuel Macron este ura pe care o stârnește, niciun președinte francez de dinaintea sa nefiind obiectul unei antipatii atât de intense în rândul unor segmente semnificative ale populației.

Analiștii pun acest lucru pe seama imaginii sale de elitist rupt de realitatea francezilor de rând ale căror pensii și beneficii sociale le-a amenințat ca parte a eforturilor sale de a face economia mai atractivă pentru investitori. Fost bancher de investiții, Macron nu a reușit să scape de imaginea de președinte al celor bogați, chiar dacă guvernul său a oferit ajutoare masive în timpul pandemiei.

„Nu am văzut niciodată un președinte al celei de-a Cincea Republici atât de rău ca tine”, i-a spus un bărbat în timpul unei vizite electorale de săptămâna trecută, acuzându-l, printre altele, că este „arogant” și „disprețuitor”. Un Macron vizibil iritat a răspuns cu o mișcare circulară în jurul tâmplei drepte cu degetul arătător.

De cealaltă parte Marine Le Pen încă încearcă să se distanțeze de originile antisemite ale partidului fondat de tatăl ei, „diavolul Republicii” Jean-Marie Le Pen, precum și de propriile declarații controversate și poziții radicale din trecut.

Deși în ultimii ani a încercat să își „îmblânzească” imaginea, preluând în platforma sa inclusiv teme ecologiste pentru a-și crește popularitatea în rândul stângii franceze, și să se prezinte drept o campioană a oamenilor de rând, nu toți sunt convinși de schimbarea sa la față.

„Cred că trebuie ca să fie clar este că Marine Le Pen este o naționalistă de extrema dreaptă. Este anti-europeană. Ea a declarat că este pentru Frexit în 2012 și în 2017 a spus că este ca în favoarea părăsirii zonei euro. Acum nu mai spune asta dar liniile de bază ale politicilor ei nu s-au schimbat”, afirmă Sophie Pornschlegel, analistă la mai multe think tank-uri din Europa și Statele Unite.

De ce alegerile prezidențiale din Franța contează cu mult dincolo de granițele sale

În centrul alegerilor de duminică află o alegere între un centrist politic și o populistă de extremă dreaptă.

Sentimentul pentru extremism s-a răspândit în Europa în ultimii ani. Imigrația, criza refugiaților, provocările economice și pandemia de coronavirus au contribuit la alegerea unor candidați care ignoră principiile democratice. Un exemplu în acest sens sunt alegerile parlamentare din Ungaria, în care partidul liderului autocrat Viktor Orban a reușit să iasă victorios și cu majoritate constituțională, în ciuda eforturilor partidelor de opoziție de a-i bloca al patrulea mandat consecutiv.

Față de tatăl ei, fondatorul partidului extremist Frontul Național, Marine Le Pen dat o nouă dinamică electorală partidului pentru că este femeie și a reușit să vorbească și să-și adune alegătorii care au fost respinși de tatăl său în cursele electorale. Politologii francezi citați de NPR spun că competitivitatea ei la aceste alegeri este un indiciu că eforturile ei au funcționat într-o anumită măsură.

Macron și-a petrecut o mare parte din cei cinci ani de mandat concentrându-se pe Europa și pe consolidarea Uniunii Europene. El a lucrat cu ambiție pentru a se poziționa ca unul dintre cei mai importanți diplomați ai continentului, inclusiv în eforturile sale din trecut de a a avea o relație onestă cu fostul președinte american Donald Trump și, mai recent, în munca sa de a căuta o soluție pașnică la invazia rusă din Ucraina.
Franța are a doua cea mai mare economie din Uniunea Europeană și cea mai puternică armată a UE. Dar unii alegători francezi, nemulțumiți de condițiile de acasă, consideră că Macron a dat prioritate continentului în detrimentul condițiilor de acasă. „Macron ne enervează cu Europa. De fiecare dată când deschide gura, vorbește despre Europa, Europa, Europa. Când o să vorbească despre Franța?”, este unul din reproșurile unui alegător francez din regiunea de nord a Normandiei, care a declarat că va vota cu Le Pen.

„Alegătorilor le pasă mai întâi de situația internă și aleg un președinte cu intenția ca acesta să apere interesele franceze”, a transmis Martin Quencez, cercetător în Paris la think tank-ul German Marshall Fund.

Odată cu războiul Rusiei în Ucraina, legăturile mult criticate ale lui Le Pen cu Rusia au fost reanimate. Legăturile personale ale Le Pen cu președintele rus Vladimir Putin, inclusiv o vizită cu liderul la Moscova în 2017, au fost din nou subiect de dezbatere și de critici.

Macron a sesizat aceste puncte vulnerabile în timpul dezbaterii prezidențiale de miercuri, acuzându-o pe Marine Le Pen că „este dependentă de Rusia”, făcând referire la faptul că băncile rusești au finanțat-o în trecut pe candidata de extremă dreaptă.

„Nu puteți apăra corect interesele Franței în acest subiect, deoarece interesele dumneavoastră sunt legate de oameni apropiați puterii ruse”, a spus Macron. „Dumneavoastră depindeți de puterea Rusiei și de domnul Putin”, a adăugat președintele francez.

Le Pen a spus că băncile franceze au refuzat să-i împrumute banii partidului său, lăsând-o fără altă opțiune. De altfel, în cadrul dezbaterii de miercuri, ea a spus că sprijină sancțiunile pe care Franța și alte țări le-au impus Rusiei ca răspuns la invazia acesteia în Ucraina. Dar tot Marine Le Pen a mai spus că izolarea Rusiei de către Occident ar putea împinge Moscova spre China. „Acesta ar putea fi un risc uriaș pentru Occident, pentru Europa și pentru Franța”, a declarat candidata de extremă dreapt.

Francezii sunt obsedați de alegerile prezidențiale. Sunt singurele alegeri pe care le trăiesc în mod pasional, mai remarcă scriitorul român. „Franța este într-un fel și o monarhie deghizată, pentru că președintele are o putere atât de mare în stat echivalentă aproape cu cea a președintelui american. Deci, într-un fel, francezii își aleg regele pentru următorii cinci ani. Și, în general, cine este ales pentru cinci ani, câștigă din nou după primul mandat, deși nu este o regulă generală”, declara jurnalistul și scriitorul Matei Vișniec într-un interviu pentru Digi24.ro din 10 aprilie.