Curs valutar
  • EUR
    20.1267
    -0.0715%
  • USD
    18.3070
    -0.3682%
  • RUB
    0.2236
    0.1789%
  • RON
    3.7650
    -0.0558%
  • UAH
    0.4063
    -0.0984%

Toate știrile

20 noiembrie 2026

Dezbatere publică la IPN: Denunțarea acordurilor cu CSI și implicațiile pentru Moldova

08 Dec. 2025, 13:51
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Vlada Ciorici
08 Dec. 2025, 13:51 // Actualitate //  Vlada Ciorici

Motivele, procedurile și efectele denunțării acordurilor semnate de Republica Moldova cu Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar și implicațiile politice ale acestei decizii sunt temele principale abordate în cadrul dezbaterii publice: „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit experților, Chișinăul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor semnate în cadrul CSI, exprimând astfel vectorul proeuropean al Republicii Moldova și distanțarea de spațiul post-sovietic.

În debutul dezbaterii, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat ce reprezintă Comunitatea Statelor Independente și cum a apărut această organizație.

„Comunitatea Statelor Independente este o organizație internațională formată în 1991 din state din Europa de Est și Asia Centrală, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, menită să coordoneze cooperarea între aceste foste republici sovietice în diverse domenii, de la economie la securitate, reunind majoritatea statelor ex-sovietice, cu excepția țărilor Baltice, Ucrainei și a Georgiei, care au plecat ulterior. A fost fondată de Rusia, Belarus și Ucraina prin semnarea la 8 decembrie 1991 a unui acord, urmată de alte state ex-sovietice”, a precizat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.

Doctorul în științe politice Vitalie Marinuța, director executiv al Institutului de Studii Europene din Moldova (ISEM), a oferit detalii despre contextul politic și de securitate în care se afla Republica Moldova în primii ai de Independență.

„Decizia de constituire a acestei entități politice a fost luată pe 8 decembrie, de către cei trei lideri care au anunțat căderea Uniunii Sovietice, dar și crearea unei noi entități. Pe 21 decembrie, președintele Mircea Snegur a fost reprezentantul Republicii Moldova la Almatî. Deși încă nu era luată o decizie politică privind semnarea acestui acord de către Republica Moldova, dar deja începuse atacurile asupra Republicii Moldova, mergeam cu pași fermi spre martie 1992, de aceea, o altă soluție pentru a dezvolta Republica Moldova, nu exista atunci. Această decizia a fost criticată de opoziția de atunci, în special, de către Frontul Popular. Republica Moldova a semnat acest acord, însă nu a ratificat documentul până în 1994, când a fost aprobată și o nouă Constituție”, a explicat ex-ministrul apărării, Vitalie Marinuța.

Referindu-se la evoluția relațiilor Republicii Moldova cu CSI, în contextul actualului proces de denunțare a acordurilor, Vitalie Marinuța a precizat că, de-a lungul anilor, Chișinăul a semnat peste 300 de tratate și acorduri în cadrul acestei organizații. Potrivit lui, denunțarea acordurilor cu CSI reprezintă un semnal politic clar privind reorientarea strategică a țării.

„Atunci delegația Republicii Moldova a precizat că nu va intra în niciun acord politico-militar și așa a rămas până acum. Pe parcursul anilor au fost semnate peste 300 de tratate în cadrul CSI. Dintre acestea, aproape 70 au fost deja reziliate. Unele și-au pierdut deja utilitatea, altele sunt doar pe hârtie. Prin denunțarea acestor acorduri Republica Moldova își exprimă viziunea privind vectorul său geopolitic”, a mai spus ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuța.

Dezbaterea publică „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, este ediția a 339-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Nov. 2026, 22:45
 // Categoria: Societate // Autor:  Ana Panaguța
19 Nov. 2026, 22:45 // Societate //  Ana Panaguța

Doar 49 de surse alternative de apă are Chișinăul în cazul unei eventuale crize care ar putea afecta alimentarea capitalei. Datele au fost confirmate de Primărie, iar situația a fost semnalată de șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8. Acesta susține că mai mulți operatori de apă nu și-au îndeplinit obligațiile legale de a menține surse alternative de alimentare.

Potrivit lui Diaconu, în contextul poluării râului Nistru, autoritățile au verificat capacitatea localităților de a asigura alimentarea cu apă din surse alternative. În urma verificărilor, s-a constatat că mai mulți operatori nu au răspuns nici după solicitări repetate.

„Am constatat, cu regret, că operatorii, inclusiv după trei apeluri pe care le-am făcut, în mare parte nu au răspuns. Sunt operatori care au răspuns imediat, sunt operatori care au răspuns după al doilea apel”, a declarat Sergiu Diaconu.

Acesta a atras atenția asupra situației din Chișinău, unde există aproximativ 49 de surse alternative de apă pentru un oraș cu circa un milion de locuitori.

Șeful Centrului Național de Management al Crizelor a precizat că Guvernul are pregătite planuri de intervenție pentru situații de urgență și că, la nevoie, resursele disponibile vor fi mobilizate pentru asigurarea serviciilor esențiale.

Totuși, Diaconu a subliniat că responsabilitatea primară pentru asigurarea surselor alternative de apă revine operatorilor, care dețin sau gestionează sonde și alte surse de apă subterană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!