Motivele, procedurile și efectele denunțării acordurilor semnate de Republica Moldova cu Comunitatea Statelor Independente (CSI), dar și implicațiile politice ale acestei decizii sunt temele principale abordate în cadrul dezbaterii publice: „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, organizată de Agenția de presă IPN. Potrivit experților, Chișinăul a inițiat procesul de denunțare a acordurilor semnate în cadrul CSI, exprimând astfel vectorul proeuropean al Republicii Moldova și distanțarea de spațiul post-sovietic.
În debutul dezbaterii, expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a explicat ce reprezintă Comunitatea Statelor Independente și cum a apărut această organizație.
„Comunitatea Statelor Independente este o organizație internațională formată în 1991 din state din Europa de Est și Asia Centrală, după dezintegrarea Uniunii Sovietice, menită să coordoneze cooperarea între aceste foste republici sovietice în diverse domenii, de la economie la securitate, reunind majoritatea statelor ex-sovietice, cu excepția țărilor Baltice, Ucrainei și a Georgiei, care au plecat ulterior. A fost fondată de Rusia, Belarus și Ucraina prin semnarea la 8 decembrie 1991 a unui acord, urmată de alte state ex-sovietice”, a precizat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan.
Doctorul în științe politice Vitalie Marinuța, director executiv al Institutului de Studii Europene din Moldova (ISEM), a oferit detalii despre contextul politic și de securitate în care se afla Republica Moldova în primii ai de Independență.
„Decizia de constituire a acestei entități politice a fost luată pe 8 decembrie, de către cei trei lideri care au anunțat căderea Uniunii Sovietice, dar și crearea unei noi entități. Pe 21 decembrie, președintele Mircea Snegur a fost reprezentantul Republicii Moldova la Almatî. Deși încă nu era luată o decizie politică privind semnarea acestui acord de către Republica Moldova, dar deja începuse atacurile asupra Republicii Moldova, mergeam cu pași fermi spre martie 1992, de aceea, o altă soluție pentru a dezvolta Republica Moldova, nu exista atunci. Această decizia a fost criticată de opoziția de atunci, în special, de către Frontul Popular. Republica Moldova a semnat acest acord, însă nu a ratificat documentul până în 1994, când a fost aprobată și o nouă Constituție”, a explicat ex-ministrul apărării, Vitalie Marinuța.
Referindu-se la evoluția relațiilor Republicii Moldova cu CSI, în contextul actualului proces de denunțare a acordurilor, Vitalie Marinuța a precizat că, de-a lungul anilor, Chișinăul a semnat peste 300 de tratate și acorduri în cadrul acestei organizații. Potrivit lui, denunțarea acordurilor cu CSI reprezintă un semnal politic clar privind reorientarea strategică a țării.
„Atunci delegația Republicii Moldova a precizat că nu va intra în niciun acord politico-militar și așa a rămas până acum. Pe parcursul anilor au fost semnate peste 300 de tratate în cadrul CSI. Dintre acestea, aproape 70 au fost deja reziliate. Unele și-au pierdut deja utilitatea, altele sunt doar pe hârtie. Prin denunțarea acestor acorduri Republica Moldova își exprimă viziunea privind vectorul său geopolitic”, a mai spus ex-ministrul Apărării, Vitalie Marinuța.
Dezbaterea publică „Denunțarea acordurilor cu CSI: avantaje și dezavantaje, argumente și speculații”, este ediția a 339-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
