Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0.2021%
  • USD
    17.0881
    -0.5676%
  • RUB
    0.2050
    1.3171%
  • RON
    3.8050
    0.0841%
  • UAH
    0.3831
    -0.3393%

Toate știrile

21 august 2026

Fost vicepremier pentru Reintegrare: Amenințările Kremlinului stimulează UE să găsească soluții pentru Moldova

19 Mai 2024, 17:24
 // Categoria: Opinii // Autor:  Gheorghe Bălan
19 Mai 2024, 17:24 // Opinii //  Gheorghe Bălan

Inițiativa semnării unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova vine în contextul crizei de securitate din regiune, susține fostul vicepremier pentru Reintegrare Gheorrghe Bălan. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterilor „De ce este nevoie de acordul cu UE în domeniul apărării?”, organizată de Agenția de presă IPN. Fostul oficial consideră că Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova să reziste provocărilor de securitate și să-și racordeze legislația națională la cea comunitară.

Fostul vicepremier a menționat că, în premieră, Republica Moldova a prevăzut în strategia națională de securitate faptul că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității statului. Conform lui, pericolele trebuie analizate prin prisma a trei factori: războiul din Ucraina, prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului și atacurile hibride ale Rusiei.

„Sigur că ideea demarării unui astfel de document a apărut în urma războiului din Ucraina. Republica Moldova, fiind stat învecinat cu Uniunea Europeană, anterior eram priviți ca o zonă gri. Acum Uniunea Europeană a schimbat abordarea. Oficial, suntem stat candidat la aderare. Respectiv, nu e vorba doar de dorința de a menține o stabilitate la frontiera Uniunii Europene, dar și de dorința de a ne armoniza în contextul viitoarei aderări.

Declarațiile și amenințările care au venit deschis din partea Federației Ruse au stimulat Uniunea Europeană să gândească o soluție pentru Republica Moldova ca stat candidat și respectiv această inițiativă a venit din partea lor. Pentru autoritățile moldovenești era posibilitatea să iasă cu o asemenea propunere, dar era nevoie și de obținerea acceptului tuturor statelor membre, ceea ce presupune o procedură mai anevoioasă și mai lungă. Criza regională de acum a stimulat UE să vină cu inițiativa”, a spus spus Gheorghe Bălan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Bălan mai spune că acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pe domeniile apărării și securității va ajuta autoritățile de la Chișinău să prevină eventualele tentative de destabilizare și să consolideze capacitățile instituțiilor statului de a face față atacurilor hibride.

„Cel mai important aspect al acestui document este schimbul de informații. Noi am avut riscuri de destabilizare în masă în perioada 2022-2023, am avut riscuri de tentative de lovitură de stat cu implicarea trupelor Wagner, trupe speciale din Federația Rusă. Doar datorită informațiilor care au venit la timp din partea partenerilor străini, am reușit să contracarăm și să prevenim astfel de incidente și riscuri pentru Republica Moldova.

Ca stat, noi lucrăm cu toate statele Uniunii Europene care fac schimb de informații și prin acest schimb de informații și interoperabilitate noi ne transformăm și împreună cu ei reușim să rezistăm. Sper că acest document ne va permite să modernizăm armata, serviciile speciale și forțele de menținere a ordinii publice”, a mai spus Bălan.

Realitatea Live

21 Aug. 2026, 14:27
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
21 Aug. 2026, 14:27 // Slider //  Realitatea.md

Asociații FLYONE au declanșat o procedură internațională de soluționare a diferendului investițional împotriva autorităților Republicii Moldova. Compania aeriană a confirmat informația pentru BANI.MD, pe fondul conflictului izbucnit după ce autoritățile au dispus schimbarea controlului asupra companiei.

„La această etapă putem confirma că asociații FLYONE au declanșat procedura de soluționare a diferendului investițional, contra autorităților Republicii Moldova, în cadrul unui arbitraj internațional”, se arată în răspunsul FLYONE pentru BANI.MD.

Potrivit informațiilor apărute anterior, pretențiile înaintate statului ar depăși jumătate de miliard de dolari SUA, iar procedura s-ar desfășura în Uniunea Europeană. FLYONE nu a confirmat însă valoarea pretențiilor și nici nu a oferit, deocamdată, detalii despre tribunalul arbitral sau temeiurile concrete ale cererii.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.

La mai puțin de o lună după decizia împotriva FLYONE, Parlamentul a intervenit asupra legislației. Un amendament al deputatului PAS Radu Marian, datat 17 iulie, a eliminat din Legea nr. 174/2021 trimiterea la actul normativ abrogat.

Modificarea a fost atașată unui proiect de lege care viza inițial instalarea sistemelor fotovoltaice, stocarea energiei și reglementările din construcții. Proiectul a fost votat pe 23 iulie, promulgat pe 5 august și publicat în Monitorul Oficial pe 6 august.

În argumentarea amendamentului, Marian menționa explicit necesitatea intervenției „ținând cont de abrogarea Legii securității statului nr. 618/1995, care nu mai produce efecte juridice”.

Noua formulare nu a înlocuit însă simplu vechea referință cu una la Legea nr. 249/2025. Din articol a fost eliminată trimiterea la o definiție legală concretă, iar formularea privind acțiunile care prezintă un „pericol deosebit pentru securitatea statului” a fost înlocuită cu una mai largă, referitoare la „acțiuni sau inacțiuni care prezintă un pericol pentru securitatea statului”.

Ministerul Infrastructurii recunoscuse anterior că decizia în cazul FLYONE făcea trimitere la o lege abrogată, dar a susținut că fundamentarea rămâne valabilă, întrucât noua legislație reglementează același domeniu.

Modificarea legislativă ulterioară nu stabilește însă în mod automat legalitatea deciziei din 22 iunie. Acest aspect urmează să fie tranșat în instanță în raport cu legislația aflată în vigoare la momentul emiterii actului.

Declanșarea procedurii de arbitraj internațional deschide acum un al doilea front în disputa dintre fondatorii FLYONE și statul Republica Moldova.