Inițiativa semnării unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova vine în contextul crizei de securitate din regiune, susține fostul vicepremier pentru Reintegrare Gheorrghe Bălan. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterilor „De ce este nevoie de acordul cu UE în domeniul apărării?”, organizată de Agenția de presă IPN. Fostul oficial consideră că Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova să reziste provocărilor de securitate și să-și racordeze legislația națională la cea comunitară.

Fostul vicepremier a menționat că, în premieră, Republica Moldova a prevăzut în strategia națională de securitate faptul că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității statului. Conform lui, pericolele trebuie analizate prin prisma a trei factori: războiul din Ucraina, prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului și atacurile hibride ale Rusiei.

„Sigur că ideea demarării unui astfel de document a apărut în urma războiului din Ucraina. Republica Moldova, fiind stat învecinat cu Uniunea Europeană, anterior eram priviți ca o zonă gri. Acum Uniunea Europeană a schimbat abordarea. Oficial, suntem stat candidat la aderare. Respectiv, nu e vorba doar de dorința de a menține o stabilitate la frontiera Uniunii Europene, dar și de dorința de a ne armoniza în contextul viitoarei aderări.

Declarațiile și amenințările care au venit deschis din partea Federației Ruse au stimulat Uniunea Europeană să gândească o soluție pentru Republica Moldova ca stat candidat și respectiv această inițiativă a venit din partea lor. Pentru autoritățile moldovenești era posibilitatea să iasă cu o asemenea propunere, dar era nevoie și de obținerea acceptului tuturor statelor membre, ceea ce presupune o procedură mai anevoioasă și mai lungă. Criza regională de acum a stimulat UE să vină cu inițiativa”, a spus spus Gheorghe Bălan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Bălan mai spune că acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pe domeniile apărării și securității va ajuta autoritățile de la Chișinău să prevină eventualele tentative de destabilizare și să consolideze capacitățile instituțiilor statului de a face față atacurilor hibride.

„Cel mai important aspect al acestui document este schimbul de informații. Noi am avut riscuri de destabilizare în masă în perioada 2022-2023, am avut riscuri de tentative de lovitură de stat cu implicarea trupelor Wagner, trupe speciale din Federația Rusă. Doar datorită informațiilor care au venit la timp din partea partenerilor străini, am reușit să contracarăm și să prevenim astfel de incidente și riscuri pentru Republica Moldova.

Ca stat, noi lucrăm cu toate statele Uniunii Europene care fac schimb de informații și prin acest schimb de informații și interoperabilitate noi ne transformăm și împreună cu ei reușim să rezistăm. Sper că acest document ne va permite să modernizăm armata, serviciile speciale și forțele de menținere a ordinii publice”, a mai spus Bălan.

#amenintari #Gheroghe Bălan #Moldova #Rusia #UE

Tot mai multe gospodării din Republica Moldova pierd teren în zootehnie. Numărul bovinelor deținute de populație a scăzut cu 9,2%, iar cel al vacilor pentru lapte cu 10,6% într-un singur an. Și producția de lapte în gospodăriile individuale s-a diminuat cu 7,6%.

Datele Biroului Național de Statistică arată că, la 1 octombrie 2026, Republica Moldova avea 93,4 mii de bovine, cu 5,3% mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Din total, 60 de mii se aflau în gospodăriile populației, iar 33,4 mii în întreprinderile agricole.

Situația este și mai pronunțată în cazul vacilor pentru lapte. Numărul acestora a coborât la 55,8 mii de capete, iar aproape 79% se află în gospodăriile populației, sectorul în care efectivele sunt în continuă scădere.

Aceeași tendință se observă în producție. În primele nouă luni ale anului, gospodăriile populației au produs cu 7,6% mai puțin lapte și cu 3,8% mai puține ouă decât în perioada similară din 2025. În schimb, întreprinderile agricole au majorat producția de lapte cu 15,7% și pe cea de ouă cu 5,3%.

Fermele mari câștigă teren și la creșterea animalelor. Producția acestora, exprimată în greutate vie, a crescut cu 24,1%, în timp ce gospodăriile populației au înregistrat o scădere de 7,6%. Efectivul de porcine din întreprinderile agricole a crescut spectaculos, cu 54,6%, ajungând la 274,8 mii de capete.

În acest context, agricultura Republicii Moldova raportează totuși rezultate generale pozitive. Producția globală agricolă a crescut cu 11,5% în ianuarie-septembrie 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Avansul a fost susținut de producția vegetală, în creștere cu 13%, și de cea animalieră, care a avansat cu 7,5%.