Inițiativa semnării unui acord de cooperare în domeniul apărării și securității dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova vine în contextul crizei de securitate din regiune, susține fostul vicepremier pentru Reintegrare Gheorrghe Bălan. Declarația a fost făcută în cadrul dezbaterilor „De ce este nevoie de acordul cu UE în domeniul apărării?”, organizată de Agenția de presă IPN. Fostul oficial consideră că Uniunea Europeană vrea să ajute Republica Moldova să reziste provocărilor de securitate și să-și racordeze legislația națională la cea comunitară.

Fostul vicepremier a menționat că, în premieră, Republica Moldova a prevăzut în strategia națională de securitate faptul că Rusia reprezintă principala amenințare la adresa securității statului. Conform lui, pericolele trebuie analizate prin prisma a trei factori: războiul din Ucraina, prezența ilegală a trupelor ruse în stânga Nistrului și atacurile hibride ale Rusiei.

„Sigur că ideea demarării unui astfel de document a apărut în urma războiului din Ucraina. Republica Moldova, fiind stat învecinat cu Uniunea Europeană, anterior eram priviți ca o zonă gri. Acum Uniunea Europeană a schimbat abordarea. Oficial, suntem stat candidat la aderare. Respectiv, nu e vorba doar de dorința de a menține o stabilitate la frontiera Uniunii Europene, dar și de dorința de a ne armoniza în contextul viitoarei aderări.

Declarațiile și amenințările care au venit deschis din partea Federației Ruse au stimulat Uniunea Europeană să gândească o soluție pentru Republica Moldova ca stat candidat și respectiv această inițiativă a venit din partea lor. Pentru autoritățile moldovenești era posibilitatea să iasă cu o asemenea propunere, dar era nevoie și de obținerea acceptului tuturor statelor membre, ceea ce presupune o procedură mai anevoioasă și mai lungă. Criza regională de acum a stimulat UE să vină cu inițiativa”, a spus spus Gheorghe Bălan.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Gheorghe Bălan mai spune că acordul de cooperare dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană pe domeniile apărării și securității va ajuta autoritățile de la Chișinău să prevină eventualele tentative de destabilizare și să consolideze capacitățile instituțiilor statului de a face față atacurilor hibride.

„Cel mai important aspect al acestui document este schimbul de informații. Noi am avut riscuri de destabilizare în masă în perioada 2022-2023, am avut riscuri de tentative de lovitură de stat cu implicarea trupelor Wagner, trupe speciale din Federația Rusă. Doar datorită informațiilor care au venit la timp din partea partenerilor străini, am reușit să contracarăm și să prevenim astfel de incidente și riscuri pentru Republica Moldova.

Ca stat, noi lucrăm cu toate statele Uniunii Europene care fac schimb de informații și prin acest schimb de informații și interoperabilitate noi ne transformăm și împreună cu ei reușim să rezistăm. Sper că acest document ne va permite să modernizăm armata, serviciile speciale și forțele de menținere a ordinii publice”, a mai spus Bălan.

#Gheroghe Bălan #amenintari #UE #Moldova #Rusia

Miniștrii de externe ai UE au respins solicitările inițiate de Spania, Irlanda și Slovenia de a pune capăt acordurilor comerciale preferențiale cu Israelul, în contextul acuzațiilor de crime de război, evidențiind divergențele persistente din cadrul blocului cu privire la Orientul Mijlociu, transmite mediafax.ro.

Totuși, șefa diplomației UE, Kaja Kallas a precizat că vor avea loc discuții suplimentare, inclusiv examinarea unei propuneri a Franței și Suediei de a impune tarife vamale asupra mărfurilor provenite din așezările israeliene din teritoriile palestiniene ocupate, potrivit Euronews.

„Nu putem pierde din vedere Gaza și Cisiordania”, le-a spus Kallas jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă.

Înaintea reuniunii de marți de la Luxemburg, guvernele Spaniei, Irlandei și Sloveniei au făcut apel la UE să „își asume responsabilitatea morală și politică și să apere valorile fundamentale care stau la baza proiectului european încă de la înființarea sa”.

Guvernele trag un semnal de alarmă cu privire la situația din Gaza și Cisiordania, în contextul actelor de agresiune continuate de Israel.

„Condițiile din Gaza sunt insuportabile, marcate de încălcări continue ale acordului de încetare a focului și de intrarea clar insuficientă a ajutorului umanitar în Fâșie”, se menționează în scrisoarea adresată lui Kallas.

„Situația din Cisiordania se deteriorează rapid, cu o escaladare a violenței împotriva palestinienilor: coloniștii radicali acționează în impunitate”, se adaugă în scrisoare, referindu-se la ceea ce a fost descris ca „decese intolerabile” ale palestinienilor.

Kallas a afirmat că propunerile nu beneficiază de un sprijin suficient din partea statelor membre, pozițiile acestora rămânând neschimbate în ceea ce privește susținerea unei suspendări totale sau parțiale a Acordului de asociere UE-Israel.

Ar fi nevoie de sprijinul unanim ale statelor UE pentru o suspendare totală a acordului

O suspendare totală ar necesita sprijinul unanim al tuturor celor 27 de state membre, în timp ce o suspendare parțială ar necesita o majoritate calificată, reprezentând cel puțin 55 % din statele membre și 65 % din populația UE.

Rezultatul era de așteptat, întrucât se preconiza că mai multe state membre importante, printre care Germania și Italia, nu vor susține astfel de măsuri.

Germania a criticat campania militară a Israelului în Gaza și Cisiordania

În același timp, o serie de țări din UE, inclusiv Germania, au criticat continuarea campaniei militare a Israelului în regiune, precum și recentele evoluții legislative din Knesset, parlamentul unicameral al Israelului.

Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a declarat că acesta și-a „exprimat profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din teritoriile palestiniene” din ultimele zile.

„Nu trebuie să existe o anexare parțială de facto a Cisiordaniei”, a spus purtătorul de cuvânt, citându-l pe Merz, care i-a transmis acest mesaj prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu în timpul unei convorbiri telefonice.

Kallas a declarat că va înainta propunerea Suediei și Franței privind produsele provenite din colonii comisarului UE pentru comerț, Maroš Šefčovič, în zilele următoare, pe motiv că așezările nu intră în sfera de aplicare a Acordului de asociere.