Războaiele trec, crizele se termină, însă violența față de fete și femei și violența domestică rămân. Combaterea acestui fenomen nociv reprezintă un obiectiv care poate fi atins prin perfecționarea legislației: potențialele victime să fie protejate, iar agresorii să-și primească pedeapsa cuvenită. Despre aceste subiecte au discutat participanții Conferinței internaționale pentru prevenirea și combaterea violenței față de fete și femei și violenței domestice, ediția a II-a.
La eveniment a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit ei, violența domestică nu poate fi justificată prin obiceiurile unei țări. Violența înseamnă frică, durere iar, uneori, un sfârșit fatal.
„Combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor înseamnă mai multe șanse de dezvoltare pentru ele și, totodată, pentru societate. Cu cât mai multe femei educate, independente economic și afirmate profesional vom avea, cu atât mai puternică și mai sănătoasă va fi societatea noastră”, a spus șefa statului.
După ratificarea Convenției de la Istanbul, autoritățile din Moldova au întreprins mai multe măsuri pentru consolidarea luptei cu violența domestică, adaugă Maia Sandu.

„Victimele pot obține astăzi asistență juridică garantată de stat din momentul depunerii plângerii contra agresorului. Totodată monitorizarea electronică a agresorilor a redus incidența recidivei încălcării ordonanței de protecție. Vrem să construim o țară, în care fiecare fetiță și femeie să se simtă protejată, și că familia nu trebuie să însemne frică, ci respect și o mână de ajutor”, afirmă președinta.
Dominika Stojanoska, reprezentanta UN Women în Moldova, a menționat că femeile, fetele, precum și toate persoanele din grupurile marginalizate trebuie participe la procesul de luare a deciziilor la nivel înalt.
Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!
„Noi suntem aici pentru a susține guvernele naționale în ajustarea legislației naționale la standardele internaționale și onorarea obligațiunilor conform planurilor strategice elaborate anterior. 70% din finanțările noastre sunt direcționate către organizațiile care susțin femeile și fetele. Considerăm că parteneriatele sunt necesare pentru a susține organizațiile care au demonstrat că pot face față crizelor prin implicare, devotament și voluntariat”, a spus ea.

Claudia Luciani, director al Departamentului demnitate umană, egalitate și guvernare al Consiliului Europei, a menționat că războiul din Ucraina a creat noi provocări, printre care se numără fluxul mare de refugiate în Republica Moldova. Această situație necesită o monitorizare minuțioasă.
„Multe țări s-au concentrat pe protecție și pe pedepsirea infractorilor. Totuși, considerăm că trebuie să punem accentul pe prevenție. Dacă vrem să rupem acest cerc vicios, trebuie să ne implicăm cu diferite mecanisme de prevenție”, a adăugat Claudia Luciani.
În societățile patriarhale, femeilor mulți ani la rând li s-a îngrădit dreptul la exprimare. În astfel de societăți, hărțuirea este normalizată, justificată sau trecută sub tăcere, susține Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență”.
„Toate suntem diferite, dar toate am trecut prin aceleași experiențe sau cunoaștem pe cineva care a trecut prin experiențe similare: de a fi discriminată, de a fi redusă la tăcere, de a fi intimidată. Toate suntem aici pentru a schimba aceste lucruri – susținerea femeilor este probabil unul dintre cele mai importante momente, atunci când o femeie alege drumul spre autonomie, spre liberate și spre a-și urma visele”, conchide Veronica Teleucă.

În 2021, Republica Moldova a ratificat Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută drept Convenția de la Istanbul. Autoritățile locale s-au angajat să promoveze toleranță zero față de violența în familie și violența față de femei, recunoscând aceste lucruri ca ca fiind forme de încălcare a drepturilor omului și acțiuni discriminatorii.
