FOTO, VIDEO „Familia nu trebuie să însemne frică”. Violența față de femei, un fenomen care trebuie eradicat

Războaiele trec, crizele se termină, însă violența față de fete și femei și violența domestică rămân. Combaterea acestui fenomen nociv reprezintă un obiectiv care poate fi atins prin perfecționarea legislației: potențialele victime să fie protejate, iar agresorii să-și primească pedeapsa cuvenită. Despre aceste subiecte au discutat participanții Conferinței internaționale pentru prevenirea și combaterea violenței față de fete și femei și violenței domestice, ediția a II-a.

La eveniment a participat și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Potrivit ei, violența domestică nu poate fi justificată prin obiceiurile unei țări. Violența înseamnă frică, durere iar, uneori, un sfârșit fatal.

„Combaterea violenței împotriva femeilor și fetelor înseamnă mai multe șanse de dezvoltare pentru ele și, totodată, pentru societate. Cu cât mai multe femei educate, independente economic și afirmate profesional vom avea, cu atât mai puternică și mai sănătoasă va fi societatea noastră”, a spus șefa statului.

După ratificarea Convenției de la Istanbul, autoritățile din Moldova au întreprins mai multe măsuri pentru consolidarea luptei cu violența domestică, adaugă Maia Sandu.

„Victimele pot obține astăzi asistență juridică garantată de stat din momentul depunerii plângerii contra agresorului. Totodată monitorizarea electronică a agresorilor a redus incidența recidivei încălcării ordonanței de protecție. Vrem să construim o țară, în care fiecare fetiță și femeie să se simtă protejată, și că familia nu trebuie să însemne frică, ci respect și o mână de ajutor”, afirmă președinta.

Dominika Stojanoska, reprezentanta UN Women în Moldova, a menționat că femeile, fetele, precum și toate persoanele din grupurile marginalizate trebuie participe la procesul de luare a deciziilor la nivel înalt.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Noi suntem aici pentru a susține guvernele naționale în ajustarea legislației naționale la standardele internaționale și onorarea obligațiunilor conform planurilor strategice elaborate anterior. 70% din finanțările noastre sunt direcționate către organizațiile care susțin femeile și fetele. Considerăm că parteneriatele sunt necesare pentru a susține organizațiile care au demonstrat că pot face față crizelor prin implicare, devotament și voluntariat”, a spus ea.

Claudia Luciani, director al Departamentului demnitate umană, egalitate și guvernare al Consiliului Europei, a menționat că războiul din Ucraina a creat noi provocări, printre care se numără fluxul mare de refugiate în Republica Moldova. Această situație necesită o monitorizare minuțioasă.

„Multe țări s-au concentrat pe protecție și pe pedepsirea infractorilor. Totuși, considerăm că trebuie să punem accentul pe prevenție. Dacă vrem să rupem acest cerc vicios, trebuie să ne implicăm cu diferite mecanisme de prevenție”, a adăugat Claudia Luciani.

În societățile patriarhale, femeilor mulți ani la rând li s-a îngrădit dreptul la exprimare. În astfel de societăți, hărțuirea este normalizată, justificată sau trecută sub tăcere, susține Veronica Teleucă, coordonatoarea Coaliției Naționale „Viața fără Violență”.

„Toate suntem diferite, dar toate am trecut prin aceleași experiențe sau cunoaștem pe cineva care a trecut prin experiențe similare: de a fi discriminată, de a fi redusă la tăcere, de a fi intimidată. Toate suntem aici pentru a schimba aceste lucruri – susținerea femeilor este probabil unul dintre cele mai importante momente, atunci când o femeie alege drumul spre autonomie, spre liberate și spre a-și urma visele”, conchide Veronica Teleucă.

În 2021, Republica Moldova a ratificat Convenția Consiliului Europei pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, cunoscută drept Convenția de la Istanbul. Autoritățile locale s-au angajat să promoveze toleranță zero față de violența în familie și violența față de femei, recunoscând aceste lucruri ca ca fiind forme de încălcare a drepturilor omului și acțiuni discriminatorii.

#victime #violenta #femei #Convenția de la Istanbul #violenta in familie #conferinta

În ciuda dovezilor clare că plasticul inundă oceanele şi plajele şi se descompune în microplastic care intră în corpurile noastre, oamenii continuă să producă cantităţi din ce în ce mai mari, asftel că poluarea globală cu plastic va ajunge la 280 de milioane de tone pe an în 2040, adică echivalentul unei basculante în fiecare secundă, transmite G4media.ro.

Aceasta este una dintre statisticile alarmante din raportul „Breaking the Plastic Wave 2025”, realizat de Pew Charitable Trusts împreună cu ICF International. Raportul oferă o analiză cuprinzătoare a poluării cu plastic şi a efectului acesteia asupra sănătăţii umane şi a mediului.

În luna august, discuţiile pentru elaborarea unui tratat internaţional care să limiteze poluarea cu plastic au eşuat, deoarece principalii producători au blocat propunerile de limitare a cantităţii de plastic nou. Între timp, ratele de reciclare au rămas scăzute.

Spre deosebire de alte rapoarte, ultimul include atât materialele plastice destinate consumatorilor, cum ar fi ambalajele, care ajung în sistemele de deşeuri solide cât şi materialele plastice „ascunse”, inclusiv cele utilizate în sectoarele construcţiilor, agriculturii şi transporturilor.

Autorii raportului avertizează că dacă lumea continuă pe traiectoria actuală, perspectivele pentru 2040 sunt sumbre.

Producţia globală de materiale plastice noi este preconizată să crească cu 52%, de două ori mai mult decât sistemele de gestionare a deşeurilor. Se aşteaptă ca emisiile de gaze cu efect de seră care au legătură cu plasticului să crească cu 58%, până la 4,2 gigatone de echivalent CO2 pe an – suficient încât dacă producţia de plastic ar fi o ţară, ar fi în prezent al treilea cel mai mare emitent de CO2. La rădăcina problemei se află faptul că materialele plastice sunt derivate în mare parte din combustibili fosili.

Analiştii de la Pew Charitable Trusts au evaluat, de asemenea, impactul global asupra sănătăţii asociat cu fabricarea şi eliminarea plasticului (cu excepţia microplasticelor) şi poluarea aferentă.

Autorii estimează că populaţia lumii va pierde 5,6 milioane de ani de viaţă sănătoasă în 2025 şi 9,8 milioane de ani în 2040. Producţia primară de plastic este responsabilă pentru cea mai mare parte a acestei pierderi, prin legături cu cancerele şi bolile respiratorii.

În scenariul ideal al celor de la Pew, subvenţiile pentru producţia de plastic ar fi eliminate, iar colectarea deşeurilor ar fi extinsă considerabil. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, aproape 100% din ambalajele de consum ar putea fi colectate, iar ratele de reciclare s-ar putea dubla. Însă chiar şi în condiţii perfecte, autorii raportului recunosc că microplasticele ar fi mult mai greu de controlat.

Principalele surse de microplastice sunt praful de anvelope al vehiculelor, vopseaua şi produsele legate de agricultură – de exemplu, îngrăşămintele vândute în capsule de plastic care se dizolvă în sol şi foliile de plastic folosite pentru compost. Există puţine înlocuitori simpli pentru aceste materiale.

Printre recomandările celor de la Pew se numără reducerea producţiei generale de plastic, utilizarea de substanţe chimice mai sigure şi luarea de măsuri specifice pentru a reduce împrăştierea microplasticelor.

Ţările şi comunităţile au deja la dispoziţie instrumente pentru a reduce drastic fabricarea şi utilizarea materialelor plastice. Acestea ar putea impune un design mai bun al produselor şi ambalajelor şi ar putea investi în infrastructură pentru a sprijini reutilizarea.