Curs valutar
  • EUR
    19.9367
    -0.1741%
  • USD
    17.2224
    -0.0447%
  • RUB
    0.2026
    0.0494%
  • RON
    3.8020
    -0.2209%
  • UAH
    0.3845
    -0.1821%

Toate știrile

19 august 2026

Greva foamei la Penitenciarul Rezina: Ministerul Justiției anunță ce întreprinde pentru a identifica soluții

12 Dec. 2022, 14:51
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Victoria Laur
12 Dec. 2022, 14:51 // Actualitate //  Victoria Laur

În contextul numărului tot mai mare de deținuți de la Penitenciarul Rezina, care au anunțat greva foamei, Ministerul Justiției precizează că a vizitat închisoarea, iar pușcăriașii au discutat cu secretarul de stat Nadejda Burciu despre solicitările pe care le au.

Conform autorității, primul condamnat a declarat greva foamei pe 7 noiembrie. Conform unui răspuns transmis de Ministerul Justiției la solicitarea redacției Realitatea, pe 30 noiembrie erau deja 27 de deținuți care i s-au alăturat.

„Condamnații solicită examinarea de către instanța de judecata a demersurilor de aplicare a amnistiei în privința celora care au fost admiși de comisia specială instituită la nivelul penitenciarului. Pe data de 18 noiembrie, judecătorul de instrucție Ivan Parii a înaintat la Curtea Constituțională o sesizare privind excepția de neconstituționalitate pe unele prevederi din legea amnistiei. În legătură cu această sesizare, examinarea demersurilor IP-17 Rezina privind aplicarea actului de amnistie în privința a 57 condamnați a fost amânată pentru sfârșitul lunii martie 2023”, informează Ministerul.

Pe de altă parte, avocatul Arsen Surahanean declara pentru Realitatea că starea persoanelor aflate în greva foamei se înrăutățește, iar decizia de a amâna ședințele a fost neconstituțională. Din spusele lui, mandatul judecătorului expiră la sfârșitul anului și acesta nu ar putea să nu mai examineze cererile de amnistie. Judecătoria Rezina nu a răspuns solicitării noastre de a oferi reacție la acuzații.

„La 29 noiembrie, dna secretar de stat Burciu a mers la Rezina și a discutat cu deținuții pe viață aflați în greva foamei. Aceștia au explicat în detaliu situația creată și problemele cu care se confruntă. Actualmente, în limitele competențelor funcționale, dna secretar de stat împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor lucrează pentru a identifica soluții. De exemplu, planificăm organizarea unei mese rotunde cu judecători, procurori, avocați și experți străini pentru a analiza practica națională prin prisma standardelor ce reies din jurisprundența CEDO și standardele Comitetului European pentru Prevenirea Torturii (CPT)”, mai precizează Ministerul Justiției.

Autoritatea mai informează că a creat un grup de lucru, responsabil de elaborarea și definitivarea Conceptului privind introducerea sistemului progresiv de executare a pedepselor privative de libertate. „Subliniem că domnul Avocat Arsen Saruhanyan a fost inclus în grupul de lucru respectiv, și a participat activ la prima ședință de lucru prin punctarea aspectelor relevante detențiunii pe viață. În baza Conceptului, Ministerul Justiției va elabora un proiect amplu de modificare a cărții a doua „Executarea hotărârilor cu caracter penal” din Codul de executare nr. 443/2004, modificări ce vor avea aplicabilitate asupra executării pedepsei cu detențiunea pe viață”, punctează Ministerul Justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea a publicat anterior mai multe materia în care informa despre faptul că deținuții au anunțat greva foamei. Avocatul Arsen Saruhanyan a făcut o vizită clienților săi și afirma că situația se agravează, iar Administrația Națională a Penitenciarelor a comunicat despre cele întâmplate abia peste șapte zile de la anunțul deținuților despre protest.

La începutul toamnei, membrii Comisiei drepturile omului și relații interetnice, au întreprins o verificare inopinată la Penitenciară nr. 17-Rezina, după ce au primit mai multe plângeri de la deținuți. S-a invocat lipsa de igienă și a condițiilor materiale adecvate în penitenciar, asigurarea insuficientă cu alimente, lipsa de îngrijire medicală corespunzătoare, ilegalități din partea funcționarilor cu statut special, limitare și restrângere în drepturi.

În octombrie, deținuții s-au plâns pe pâinea pe care o primesc la masă. Atunci, ANP afirma că, „în urma controalelor și verificărilor, nu s-a depistat abateri în producerea pâinii, și aceasta nu le poate afecta sănătatea”.

Realitatea Live

19 Aug. 2026, 22:41
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
19 Aug. 2026, 22:41 // Slider //  Ana Panaguța

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri, 19 august, că intenționează să se întâlnească cu liderul nord-coreean Kim Jong Un în cursul acestui an și a afirmat că această țară asiatică deține 57 de arme nucleare „foarte puternice”, informează hotnews.ro.

Declarațiile au venit după ce Trump a ordonat oficialilor de la Pentagon să întrerupă exercițiile militare comune cu Coreea de Sud, afirmând că acestea transmiteau Phenianului un mesaj „total inadecvat și ostil” față de o țară care s-a arătat „neamenințătoare și respectuoasă”.

Când a fost întrebat, miercuri, dacă se așteaptă să se întâlnească cu Kim în cursul acestui an, Trump a răspuns: „Da, o voi face”.

Trump a declarat luni că a primit un răspuns de la Kim în urma încercărilor lui de a relua dialogul. The Wall Street Journal a relatat că liderul de la Casa Albă i-a îndemnat pe consilieri să organizeze o întâlnire față în față cu Kim încă din această toamnă.

Misiunea Coreei de Nord la Națiunile Unite din New York nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii cu privire la ultimele declarații ale lui Trump, dar acestea au venit imediat după ce sora influentă a lui Kim, Kim Yo Jong, a afirmat că nu are cunoștință de vreo comunicare recentă între liderii celor două țări.

Kim Yo Jong a mai spus că, deși relația dintre liderii Statelor Unite și Coreei de Nord era „cu adevărat excelentă”, Washingtonul continua să desfășoare exerciții militare alături de Seul și amenința securitatea națională a Phenianului.

Trump a organizat o serie fără precedent de summituri cu Kim în 2018 și 2019, dar eforturile diplomatice au eșuat din cauza cererilor SUA ca Phenianul să renunțe la armele sale nucleare. De atunci, Trump s-a referit în repetate rânduri la Coreea de Nord ca la o „putere nucleară”, deși administrația lui a continuat să solicite denuclearizarea țării și nu o recunoaște oficial ca stat posesor de arme nucleare.

Trump a încercat să relanseze eforturile diplomatice în al doilea mandat al său.

„Îl cunosc foarte bine pe Kim Jong Un, iar el va fi în regulă atâta timp cât noi avem un președinte inteligent”, le-a spus președintele american reporterilor miercuri, în timpul unei vizite la un heliport pe care îl construiește pe istoricul South Lawn al Casei Albe.

„Faptul că mă înțeleg bine cu el – ăsta e un lucru bun, nu unul rău. El are 57 de arme nucleare foarte puternice”, a spus Trump. „Asta nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis-o. Dar el (Kim, n.r.) le are”, a adăugat președintele SUA.

Faptul că Trump a menționat un număr specific de arme nucleare deținute de Coreea de Nord este unul extrem de neobișnuit, notează Reuters.

Guvernul SUA nu publică oficial o estimare a arsenalului nuclear al Coreei de Nord, deși un raport din 2025 al Serviciului de Cercetare al Congresului a menționat că experții din sectorul neguvernamental estimează că Phenianul a produs suficient material fisionabil pentru până la 90 de focoase nucleare, dar ar fi asamblat aproximativ 50.

În iunie, Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm a estimat că Coreea de Nord „a asamblat, probabil, în jur de 60 de focoase și deține suficient material fisionabil pentru a produce cel puțin încă 30”.

În timpul primului mandat al lui Trump, Kim l-a numit pe acesta „un bătrân senil și deraiat mintal din SUA” și a amenințat că are la dispoziție un „buton nuclear” pe biroul său.

Însă cei doi lideri au transformat acea tensiune în întâlniri față în față, inclusiv un scurt schimb de replici în zona demilitarizată dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, vizită în cadrul căruia Trump a devenit primul președinte american în exercițiu care a pășit pe teritoriul Coreei de Nord.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!