În Republica Moldova subiectul refugiaților este utilizat ca o sperietoare. Cum se explică fenomenul de frică față de refugiați? Jurnalistul BBC Nick Thorpe, aflat la Chișinău pentru un training cu colegii moldoveni din presă, scrie despre refugiați și are o opinie despre asta. Trainingul a fost organizat de Centrul de Investigații Jurnalistice și Agenția ONU pentru refugiați, în contextul marcării a 70 de ani de la semnarea Convenției privind refugiații, în 1951, și 20 de ani de la ratificarea de către Republica Moldova a Convenției ONU privind drepturile refugiaților.
„Este de înțeles că oamenii care locuiesc în comunități relativ securizate să simtă o frică față de străini, în special străini din alte țări. Politicienii utilizează această frică pentru a fi aleși sau realeși în funcție. Este un fenomen natural și noi ca jurnaliști trebuie să-i înțelegem pe oameni. Îmi amintesc un ungur care vorbea cu un sirian. Sirianul îi arăta în telefon fotografii cu mașina pe care o conducea la el în țară, fotografia cu bazinul din grădină. Ungurul întreba de ce trebuie să-l ajute pe sirian, pentru că sirianul era bogat. De fapt sirianul a lăsat tot ce a avut la el acasă și tot ce are acum este doar telefonul. Ca să înțelegem mai bine migranții, trebuie să petrecem mai mult timp cu ei, în zone de tranzit și să le ascultăm istoriile. Am fost întrebat la o televiziune ungară de ce sunt promigrare. Eu le-am spus că nu sunt promigrare, dar eu nu sunt antimigrare. Migrația este o acțiune. Fiecare are nevoie să fie acasă și este foarte dificil să îți construiești alt loc pe care să-l numești acasă. Noi jurnaliștii trebuie să le oferim oamenilor empatie și înțelegere”, a explicat Nick Thorpe.
Cât despre de ce este important ca jurnaliștii să scrie despre fenomenul migrării, jurnalistul a răspuns în următorul fel: „Refugiații și migrația lor mereu se întâmplă și ei mereu sunt forțați să-și părăsească țara. Este foarte important ca oamenii să se întrebe: De ce pleacă? Cât de complicat le-a fost să plece? Cred că în Europa de Est, la fel ca și în Republica Moldova, poate oamenii îi înțeleg mai bine pe migranți, deoarece mulți sunt nevoiți să plece în alte țări ca să muncească. Teoretic, în această zonă oamenii ar trebui să fie mult mai deschiși și să le dea un credit de încredere migranților”.
„Una dintre probleme este relatarea despre oameni ca și o comunitate, oameni care doresc să traverseze hotare și nu ca individualități. Trebuie să scriem despre individualitatea oamenilor care sunt nevoiți să fugă din țara lor. De asemenea, trebuie să alegem lexemele pe care le utilizăm, acestea să fie neutre. Lexemul „migrant” a căpătat o conotație negativă de-a lungul anilor. Jurnalistul trebuie să afle și să descopere de-a lungul documentării cine sunt acești oameni. Trebuie să evităm lexemele „ilegal” sau „refugiat ilegal”. Oamenii nu pot fi ilegali, ei pot face lucruri ilegale. Trebuie să înțelegem de ce oamenii au încălcat legile unui stat și care este povestea lor. Noi suntem observatori, nu judecători. Noi prin textele noastre trebuie să ajutăm, nu să judecăm”.
