Expertiza Suediei în domeniul economiei circulare, a energiei regenerabile, a învățământului profesional și a siguranței la locul de muncă pot fi utile pentru Moldova. Într-un interviu pentru MoldovaLive.md, Kajsa Johansson, consul onorific al Republicii Moldova la Malmö, a vorbit despre mandatul său, noul parteneriat lansat cu câteva companii moldovenești și despre modul în care relațiile tot mai strânse dintre Suedia și Republica Moldova se concretizează în realitate.
Doamnă Johansson, sunteți consul onorific al Republicii Moldova la Malmö de peste un an. Ce înseamnă acest mandat pentru dumneavoastră?
Este un mandat pe care îl iau foarte în serios, chiar dacă este o funcție onorifică, neremunerată. Consulatul a fost inaugurat oficial pe 3 mai 2025, în cadrul unei recepții care a reunit reprezentanți ai autorităților regionale din Scania și parteneri instituționali. Pentru mine a fost un moment important, deoarece am preluat acest rol spre finalul mandatului fostei ambasadoare, Liliana Guțan, inițiatoarea strategiei ambasadei „FromAid2Trade” – ideea că relația Republicii Moldova cu țările nordice trebuie să evolueze de la asistență umanitară către un parteneriat economic autentic, între egali.
Rezultatele acestei strategii, pe parcursul mandatului său de peste doi ani (2022–2025), vorbesc de la sine: Suedia a devenit o destinație importantă pentru exporturile de mere ecologice din Republica Moldova, peste 100 de funcționari și antreprenori moldoveni au participat la programe de instruire privind piața europeană organizate de Consiliul Național pentru Comerț al Suediei, iar Riksdag-ul a constituit un amplu grup parlamentar de prietenie cu Republica Moldova, format din 25 de deputați din șase partide.
Suedia a fost un susținător ferm al parcursului european și al reformelor din Republica Moldova, inclusiv în perioada în care a deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene, în 2023. Este o moștenire solidă, iar rolul meu aici, la Malmö, este să continui aceeași filosofie la nivel regional – de această dată, împreună cu o companie precum BPM.
De ce Malmö și de ce sudul Suediei?
Pentru că regiunea Scania – cu orașele Malmö și Lund – nu este o provincie obișnuită. Face parte din regiunea Öresund, un spațiu economic transfrontalier unic în Europa, conectat direct cu Copenhaga, capitala acestei zone economice comune, printr-un pod. Lund găzduiește centre de cercetare de talie mondială, iar Malmö a trecut printr-o transformare economică profundă, dezvoltând sectoare precum inovarea, sustenabilitatea, științele vieții și tehnologia. Pentru o companie precum BPM, sudul Suediei nu reprezintă doar o piață, ci și acces la expertiză și rețele pe care nu le găsești oriunde.
Ați început recent o colaborare cu BPM PC Strand, singurul producător de toroane pentru beton precomprimat din Republica Moldova. Cum a apărut acest parteneriat?
Am descoperit o companie cu un angajament autentic pentru dezvoltare pe termen lung și îmbunătățire continuă. BPM exportă în proporție de 100% în Uniunea Europeană și Statele Unite, respectă standardele europene EN 10138-3 și ASTM A416, beneficiază de sprijinul BERD și se numără printre cei mai mari contribuabili din Republica Moldova.
Un aspect foarte important este faptul că BPM furnizează produse pentru entități ale grupului Consolis, companie cu sediul central în Suedia și activități în Lituania, Letonia, România și Polonia. Acest lucru demonstrează că BPM are deja rezultate concrete pe piața suedeză și europeană, nu doar ambiții declarate. Ceea ce mi-a atras atenția a fost deschiderea reală a companiei de a adopta practici suedeze. Am avut o discuție foarte detaliată și am identificat opt direcții de cooperare, fiecare cu obiective și pași concreți.
Ne puteți prezenta aceste opt direcții?
Cu plăcere. Prima și, cred eu, cea mai firească pentru Suedia, este economia circulară și gestionarea deșeurilor. Suedia este recunoscută pentru nivelul ridicat de valorificare a deșeurilor și pentru practicile sale de economie circulară – un domeniu în care putem avea o contribuție concretă. În cazul BPM, aceasta înseamnă testarea recuperării deșeurilor metalice ca materie primă certificată, cu origine documentată.
A doua direcție este trasabilitatea și aprovizionarea responsabilă – introducerea standardelor de due diligence pe întregul lanț de aprovizionare, după model suedez și european, cu audit independent.
A treia vizează energia verde. BPM intenționează să construiască o a doua linie de producție, iar noi discutăm despre alimentarea acesteia din surse regenerabile – panouri fotovoltaice și măsuri de eficiență energetică. De altfel, compania dispune deja de o instalație fotovoltaică de 900 kW pe acoperiș și are în plan un sistem de stocare a energiei de 12 MWh, ceea ce înseamnă că nu pornim de la zero.
A patra direcție privește transparența fiscală și guvernanța corporativă. BPM este deja unul dintre cei mai mari contribuabili ai Republicii Moldova, iar acum discutăm despre elaborarea unui raport anual de sustenabilitate inspirat din principiile Directivei europene privind raportarea de sustenabilitate (CSRD).
A cincea direcție este educația duală. Deși Suedia nu are un sistem de ucenicie la fel de extins ca unele state din Europa Centrală, beneficiază de programe solide de învățământ profesional și de o colaborare strânsă între industrie și instituțiile educaționale. Analizăm posibilitatea unui proiect-pilot cu o școală tehnică din Chișinău, care să includă burse și stagii plătite la uzina BPM.
A șasea direcție este incluziunea – participarea femeilor în industrie și angajarea refugiaților ucraineni. Este un subiect deosebit de important în Suedia și se leagă direct de dialogul pe care BPM l-a început deja cu UNHCR Moldova.
A șaptea direcție privește securitatea și sănătatea la locul de muncă, prin dezvoltarea unei culturi organizaționale inspirate din modelul suedez de prevenire a riscurilor și îmbunătățire continuă – unde obiectivul este zero accidente, nu doar reducerea lor.
Iar a opta direcție, care le leagă pe toate celelalte, este vizita mea la Chișinău, programată pentru luna octombrie.
Să vorbim despre această vizită. Ce urmează în octombrie?
Între 1 și 3 octombrie voi vizita fabrica BPM din Chișinău. Va fi ocazia lansării oficiale a programului comun de bune practici pe care l-am elaborat împreună. Nu va fi doar o vizită de curtoazie, ci începutul concret al tuturor proiectelor despre care am discutat – în domeniul gestionării deșeurilor, energiei, educației și securității la locul de muncă.
Aveți și o carieră profesională separată de mandatul consular. Cum se completează cele două roluri?
Sunt Director general pentru Personal și Sustenabilitate la Motum, unul dintre cele mai importante grupuri independente din Suedia în domeniul ascensoarelor și al ușilor automate. Sustenabilitatea este un principiu fundamental al companiei. Filosofia noastră este să modernizăm echipamentele existente, nu să le înlocuim complet – exact logica economiei circulare pe care o propun și pentru BPM. Nu vin cu idei teoretice din afara industriei, ci dintr-o companie care aplică zilnic aceste principii.
Un ultim mesaj pentru cititorii din Republica Moldova?
Nu vreau să promit parteneriate mari și vagi. Îmi doresc rezultate măsurabile, pas cu pas, și cred că exact asta construim acum împreună cu BPM.
Dar, sincer, BPM este doar punctul de plecare, nu destinația. Nu este pentru prima dată când Chișinăul îmi deschide porțile. În mai 2025 am participat la evenimente oficiale organizate la invitația ambasadoarei Suediei în Republica Moldova, Katarina Fried, la scurt timp după inaugurarea Consulatului. Atunci am înțeles cât de mare este dorința, de ambele părți, de a construi ceva mai amplu decât colaborarea cu o singură companie.
Ambiția mea este simplă: vreau să lucrez cu cât mai multe companii moldovenești care sunt cu adevărat pregătite să se implice. Văd rolul meu la Malmö mai puțin ca pe un titlu ceremonial și mai mult ca pe un birou de lucru – un loc unde companiile din Republica Moldova pot găsi o poartă de intrare spre sudul Suediei, iar expertiza suedeză – fie că vorbim despre economia circulară, energia verde sau securitatea la locul de muncă – poate ajunge în Republica Moldova. Dacă vizita mea din octombrie la Chișinău va decurge așa cum sper, îmi doresc ca aceasta să fie prima dintre multe altele, nu un eveniment singular. Ne vedem la Chișinău.
