În ciuda consensului european privind apărarea, incertitudinea încă predomină. În timp ce mulți lideri europeni văd că umbrela de protecție a SUA scapă, mulți oficiali americani insistă că tarifele sale pentru servicii au fost neglijate mult prea mult timp, spune Marco Vicenzino expert geopolitic, potrivit evz.ro.

Europa vrea să-și întărească apărarea

Într-un discurs de referință, prim-ministrul Donald Tusk a spus că Polonia trebuie să ia în considerare toate opțiunile pentru a se confrunta cu o lume mai periculoasă, chiar și dobândirea capacităților de arme nucleare.

Recentul val de inițiative îndrăznețe de apărare din Europa s-ar putea dovedi prea puțin, prea târziu pentru calendarul accelerat al lui Trump privind Ucraina, care ajunge într-o fază decisivă.

Cu toate acestea, încă nu este prea târziu pentru a porni într-o modernizare întârziată a capacităților de apărare ale Europei, care necesită fonduri masive.

Planul istoric al lui Merz de a elimina constrângerile fiscale ale Germaniei de-a lungul deceniilor pentru a urmări cheltuieli robuste pentru apărare stabilește un precedent puternic și presiune asupra altora din Europa să urmeze exemplul, atât la nivel național, cât și la nivelul UE.

Apărarea Europei costă. Și nu puțin

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus deja relaxarea regulilor blocului pentru a permite împrumuturi mai mari în scopuri de apărare. Macron salută astfel de mișcări cu un sentiment de justificare, în calitate de avocat de lungă durată pentru o mai mare autonomie europeană în apărare. În ciuda retoricii sale colective asupra Europei, avertismentul nespus al lui Macron este că Franța ar trebui să conducă acuzația.

În ciuda unui consens european în curs de dezvoltare cu privire la cheltuielile cu apărarea, întrebările mai ample includ cum să finanțeze și să aloce astfel de fonduri, ce procent din bugetele naționale trebuie alocat, ce state vor participa și ar trebui să includă achiziția de arme și țări din afara UE.

Acesta va fi probabil finanțat prin impozite și datorii și, eventual, prin reconfigurarea unor resurse existente. Deși majoritatea țărilor europene respectă 2% din venitul național din apărare impus de NATO, noile realități geopolitice și presiunea lui Trump vor necesita o creștere între 3 și 3,5%.

Până acum, Polonia este o excepție. De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, Polonia și-a crescut cheltuielile pentru apărare de la aproximativ 2% din PIB la aproximativ 5%. Rivalitatea de-a lungul secolelor cu Rusia continuă să se afle în luarea deciziilor. Deși alții din Europa s-ar lupta să urmeze exemplul, necesitatea poate declanșa schimbări istorice, adesea în moduri considerate anterior imposibile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Unele state membre ale UE care promovează neutralitatea sau un sentiment pro-rus

Alocarea responsabilă a fondurilor pentru apărare va necesita o punere în comun eficientă a resurselor printr-o achiziție comună sporită și o mai mare interoperabilitate pentru a preveni suprapunerea și a reduce ineficiența. Cu toate acestea, ne așteaptă provocări politice – și potențial juridice.

În timp ce Germania dorește ca rearmarea Europei să includă membri din afara UE, cum ar fi Regatul Unit, Norvegia și Turcia, poziția de lungă durată a Franței a fost aceea de a menține cheltuielile de apărare în bloc – în special pentru sectorul armamentului francez.

Există riscul ca o cale de mijloc încurcată, hibridă să poată rezulta, care să favorizeze un consens politic mai mare decât eficiența militară.

În plus, unele state membre ale UE care promovează o neutralitate mai mare sau un sentiment pro-rus, cum ar fi Ungaria și Slovacia, pot renunța la cheltuielile colective ale UE pentru apărare. O „coaliție a celor dispuși”, inclusiv unele state din afara UE, precum Marea Britanie, este probabil să prevaleze în orice consolidare istorică a apărării.

Cu evoluții geopolitice în mișcare rapidă, Uniunea Europeană și vecinii selectați au nevoie de o conducere colectivă mai mare, pragmatism și luare rapidă a deciziilor – care este adesea complicată de constrângerile instituționale existente ale blocului. Alternativa este lăsată în urmă într-o nouă eră a politicii marii puteri care modelează secolul XXI.

#consens european #Europa #finantare #Marco Vicenzino

Salariile persoanelor care ocupă cele mai înalte funcții în stat ar urma să crească odată cu aplicarea noii legi a salarizării. Potrivit ministrei Finanțelor, salariul brut al președintei ar urma să ajungă de la circa 22.000 la 55.000 de lei, iar de majorări vor beneficia și prim-ministrul, președintele Parlamentului și deputații. Totodată, creșteri sunt prevăzute și pentru angajații cu cele mai mici salarii din sectorul public, printre care asistenți sociali, soldați, polițiști și alți funcționari, a declarat ministra la emisiunea „Cutia Neagră” de la TV8.

Ministra Finanțelor a explicat că salariul președintei este în prezent de aproximativ 22.000 de lei brut, iar proiectul noii legi propune o majorare până la 55.000 de lei.

„Această clasificare s-a ținut cont, când s-a făcut, de responsabilitatea, implicarea, poziția în ierarhia funcțiilor de stat. Chiar dacă sună pompos, uite, este o creștere în procente. Trebuie să recunoaștem că președinta țării nu a avut parte de nicio creștere salarială din 2020 încoace, nu a avut dreptul la premii sau la alte ajutoare și, respectiv, la diferență de ani, pe lângă poziția și responsabilitatea pe care o are, această propunere este justificată”, a declarat ministra.

Majorări sunt prevăzute și pentru prim-ministru și președintele Parlamentului. Potrivit ministrei, în prezent, aceștia au salarii brute de sub 21.000 de lei.

„Da, de asemenea vor beneficia, deoarece și dumnealor astăzi au salarii foarte mici, de circa sub 21.000 de lei brut calculat. Toate funcțiile în stat au fost revăzute de grupul de lucru care a lucrat la această lege”, a precizat ministra.

Ministra a precizat că la elaborarea legii au participat peste 40 de funcționari din toate ministerele, care au contribuit la stabilirea ierarhiei funcțiilor în stat și a claselor de salarizare de la care ar urma să pornească fiecare funcție.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Și deputații ar urma să beneficieze de majorări ale părții salariale. În prezent, aceștia primesc circa 21.000 de lei, la care se adaugă unele prime și compensații:

„Legea sau conceptul de reformă a salarizării prevede că partea salarială va crește, dar, în schimb, urmează a fi revizuite acele compensații pe care astăzi le primesc. Și atunci când o să vorbim de salariu, da, salariul crește, dar trebuie să ținem cont că Parlamentul își propune să revadă unele alocații pe care le oferă deputaților. Acest lucru nu intră în legea salarizării, dar va fi făcut în paralel”.

În același timp, reforma vizează peste 170.000 de angajați din sectorul public. Potrivit ministrei, circa 50.000 dintre aceștia primesc în prezent salariul minim pe economie, de 6.300 de lei.

„Acești oameni lucrează în grădinițe, în autoritățile publice locale, în sănătate, în poliție, în cultură și tineret. Avem foarte mulți funcționari publici cu salarii foarte mici. Vorbim de circa 50.000 de oameni care au un salariu minim pe economie de 6.300 de lei. Și o mare parte din ceilalți funcționari au un salariu sub 15.000 de lei calculat”, a spus ministra.

În cazul unor categorii de angajați, majorările ar urma să depășească 20%. Pentru un soldat, creșterea ar fi de aproximativ 2.400 de lei, iar pentru un polițist – de circa 2.600 de lei.

Costul total al reformei salarizării este estimat la peste 4,6 miliarde de lei. Aproape 32% din această sumă ar urma să fie direcționată către sectorul educației, iar 26% – către personalul tehnic de deservire.

#Maia Sandu #Ministra Finanțelor #salariu