Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Mesajul lui Năstase privind conflictul dintre Plîngău și Musteață: „Dinu, dacă treci prin iad, nu te opri”

26 Nov. 2021, 19:18
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
26 Nov. 2021, 19:18 // Politica //  Realitatea.md

Fostul lider al Platformei DA și fostul ministru de Interne Andrei Năstase, a publicat o reacție în contextul conflictului dintre ex-deputatul Platformei „DA”, Dinu Plîngău și noul judecător al Curții Supreme de Justiție, Dorel Musteață.

„Dinu, dacă treci prin iad, nu te opri. Nu vei ajunge niciodată la destinație dacă te vei opri să arunci cu pietre în fiecare câine care te latră. Asta am învățat de la Winston Churchill”, a scris Andrei Năstase. 

Realitatea.md amintește că Dinu Plîngău este foc și pară după ce judecătorul Dorel Musteață a făcut mai multe dezvăluiri pentru Realitatea.md cu privire la „păcatele” familiei Plîngău.

Recent, președintele interimar al Platformei DA a pus un ultimatum deputaților majorității parlamentare – PAS: fie anulează proiectul de hotărâre privind numirea în funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a lui Dorel Musteață, fie își depun mandatul de deputat și merg „să candideze la Jora de Mijloc”, după ce Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a confirmat autenticitatea documentelor lansate în spațiul public de către Alexandr Slusari, care demonstrează că Musteață are probleme de integritate.

Plîngău a făcut aluzie la faptul că, deputații Comisiei juridice, numiri și imunități, ar fi „avocații lui Musteață”.

Ulterior, s-a creat un conflict care pare să nu aibă sfârșit după ce ex-deputatul Platformei „DA”, Dinu Plîngău l-a atacat pe noul judecător al Curții Supreme de Justiție, Dorel Musteață. Se întâmplă după ce fostul parlamentar, Alexandr Slusari a anunțat că deține informații precum că Musteață ar fi cumpărat în 2017 două apartamente în centrul Capitalei cu doar 40 de mii de euro, imobile care însă nu sunt incluse în declarația de avere și interese personale, iar în „rufele murdare” ale lui Musteață a scotocit și colegul său Dinu Plîngău.

De asemenea, judecătorul Dorel Musteață a făcut mai multe dezvăluiri pentru Realitatea.md cu privire la „păcatele” familiei Plîngău.

Musteață a declarat astăzi că în timp ce Plîngău arată cu degetul la apartamentele lui Musteață, fratele președintelui interimar al Platformei „DA” indică în declarația sa de avere și interese personale, depusă în 2020, că deține din 2018 un apartament de aproape 53 m² la un preț de peste 69 000 de lei pe care l-ar fi primit drept donație.

Ulterior, Realitatea.md l-a contactat telefonic pe Dinu Plîngău.

DOC Musteață îl „bate” pe Plîngău. Face dezvăluiri exclusive despre „rufele murdare” ale familiei Plîngău

 

 

 

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.