Deși ambii candidați care au acces în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din România susțin aprofundarea relațiilor cu Republica Moldova, unul propune o apropiere pragmatică, cu accent pe proiecte concrete de cooperare, în timp ce celălalt promovează o retorică identitară, evocând unitatea de neam și idealul reunificării, transmite IPN.

George Simion, în anul 2012 a fondat platforma unionistă „Acțiunea 2012”, iar în 2018 a organizat „Marșul Centenarului Marii Uniri din 1918”. Acesta se poziționează drept „vocea românilor din stânga Prutului”, organizând numeroase acțiuni și lansând manifeste de promovare a idealului unirii. În Republica Moldova este persona non-grata, sancțiune aplicată pentru „riscuri la adresa securității naționale”. Anul trecut, potrivit sursei citate, interdicția a fost prelungită până în 2028. O instanță din Chișinău urmează să examineze pe 19 mai, a doua zi după alegeri, cererea lui Simion de a-i anula interdicția de intrare în țara noastră.

Simon, în repetate rânduri, a declarat că, dacă va deveni președinte al României, va încuraja „restaurarea frontierelor României de dinainte de al Doilea Război Mondial”. Acest lucru include teritorii din Republica Moldova, Ucraina și Bulgaria, iar declarațiile acestuia au creat îngrijorări la Kiev, Bruxelles și Washington. Simion are interdicție de intrare și pe teritoriul Ucrainei.

Potrivit sursei citate, în anul 2019 a candidat independent la alegerile pentru Parlamentul European, dar nu a obținut mandatul. După aceasta, a fondat partidul AUR, formațiune care a uimit la alegerile parlamentare din România din 2020, obținând un scor de peste 9%. Partidul a devenit o voce a dreptei radicale din România. George Simion și-a creat imaginea unui lider antisistem.

De mai multe ori a fost suspectat de viziuni pro-ruse. Fostul ministru moldovean al apărării, Anatol Șalaru, și general-locotenentul Serviciului de Securitate al Ucrainei, Oleksandr Skipalski, l-au acuzat pe George Simion că ar avea contacte cu serviciile ruse de informații și se întâlnea cu ofițeri ruși de spionaj în regiunea ucraineană Cernăuți. Atunci, reprezentanții AUR au criticat serviciile ucrainene de informații, numindu-le „adversari tradiționali ai intereselor României și Republicii Moldova”.

Nicușor Dan, celălalt candidat care a ajuns în turul doi al prezidențialelor din România, pune relația cu Chișinăul printre prioritățile majore ale politicii externe. Acesta a pledat în repetate rânduri pentru sprijinul integrării europene a Republicii Moldova, precizând că România trebuie să aibă un rol activ în acest proces, inclusiv prin transfer de expertiză și facilitarea accesului la fonduri europene.

În anul 2012, a intrat în politică prin lansarea candidaturii pentru scrutinul de primar general al Bucureștiului, iar apoi a fondat partidul Uniunea Salvați Bucureștiul, transformat ulterior în Uniunea Salvați România. A ajuns primar general de București în anul 2020, iar în 2024 a fost reales. În timp ce a administrat capitala română, a gestionat momente dificile precum criza termoficării, pandemia COVID-19 și blocajele administrative moștenite, fiind apreciat pentru combaterea corupției locale. Adesea a fost criticat pentru încetinirea unor decizii, dar a fost și apreciat pentru refuzul contractării de datorii în masă și pentru o rigoare bugetară rară în administrația publică, relatează presa de peste Prut.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

După ce în luna decembrie 2024 au fost anulate alegerile prezidențiale din România, din cauza interferențelor asupra proceselor electorale, Nicușor Dan și-a anunțat intenția de a candida independent la șefia statului român, relatează IPN. Campania sa a fost bazată pe mesaje anticorupție, proeuropene și pro-NATO, dar și a vizat electoratul urban și diaspora.

Candidatul AUR, George Simion, a acumulat 40,96% în primul tur al scrutinul prezidențial, iar Nicușor Dan – 20,99%. Aceștia se vor duela pe 18 mai în cel de al doilea tur pentru funcția de președinte al României. Cetățenii români din străinătate vor putea vota pe 16, 17 și 18 mai la secțiile de votare organizate în afara României, inclusiv la cele 64 de secții din Republica Moldova.