„Nu mă expun”, dar totuși s-a expus. Litvinenco comentează reținerea lui Ivanov, Reșetnicov, Zagarodnîi și Vitiuc

Perchezițiile matinale din 2 Februarie 2022, unde Procuratura Anticorupție în comun cu ofițerii Serviciul de Informații și Securitate și ai Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale au bătut cu noaptea în cap la ușile a 13 ex-deputați suspectați de îmbogățire ilicită, au trezit mai multe reacții în spațiul public din Moldova. Pe lângă deputații PAS care s-au expus direct sau indirect asupra subiectului, ministrul Justiției are și el o opinie.

Deși Litvinenco menționează nu se expune „pe cazuri penale aflate în investigație sau în judecată decât dacă sunt situații extrem de grave din perspectiva unui observator independent”, acesta nu s-a putut abține și a făcut o postare pe pagina sa de Facebook.

În cazul anunțului procurorilor de azi, vreau să fac o excepție. Aceasta nu ține nicidecum de fondul cauzelor – evident că aici e treaba procurorilor și judecătorilor să-și fac treaba dacă se confirmă vinovăția; plus că, precum se știe, nu sunt doar aceste cazuri. Precizarea mea ține de fenomenul în sine. Părăsirea unei formațiuni politice și aderarea la alta nu este o invenţie a noastră şi se întâlneşte şi la „case mai mari”. Însă ceea ce s-a întâmplat în perioada 2015-2019 în Republica Moldova nu este o simplă migrare de deputați. Asta a fost doar finalitatea, ”vârful icebergului”; în realitate a avut loc o cumpărare masivă de deputați. Cu cote inimaginabile. Similar cum se cumpără obiectele la piață. Este un studiu de caz care trebuie încă analizat. Dar nici asta nu este cel mai grav lucru. Cel mai grav este că, prin astfel de perversiuni, se atentează la esența democrației… Nu poți să scuipi pur și simplu în votul oamenilor și să-ți iai toată puterea de stat pentru că ai bani și pentru că procurorii închid ochii și/sau contribuie la asta. Este un precedent nefast care nu trebuie să mai aibă loc niciodată în Republica Moldova. Niciodată, se arată în mesajul ministrului.

În decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

Miercuri, 2 Februarie, procurorii au dispus reținerea foștilor deputați Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov, Artur Reșetnicov și Anatolie Zagorodnîi.

#Sergiu Litvinenco

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.