Curs valutar
  • EUR
    19.9459
    0.0461%
  • USD
    17.1851
    -0.217%
  • RUB
    0.2023
    -0.1483%
  • RON
    3.8018
    -0.0053%
  • UAH
    0.3844
    -0.026%

Toate știrile

20 august 2026

O nouă echipă de astronauţi a ajuns pe Staţia Spaţială Internaţională, pentru a-i aduce acasă pe cei blocați de 9 luni

16 Mart. 2025, 13:33
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Realitatea.md
16 Mart. 2025, 13:33 // Cosmos //  Realitatea.md

O nouă echipă de astronauţi a intrat duminică pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS) pentru a-şi înlocui colegii blocaţi acolo de mai bine de nouă luni, conform imaginilor transmise în direct.

La scurt timp după ora 6:45 dimineaţa, imaginile au arătat astronauţii, care au sosit la bordul navei Crew Dragon a SpaceX, îmbrăţişându-şi colegii aflaţi în imponderabilitate pe staţia spaţială.

Butch Wilmore şi Suni Williams au rămas blocaţi la bordul ISS din iunie anul trecut, în urma unor defecţiuni la Boeing Starliner care îi transporta. Nava, care efectua primul său zbor cu echipaj uman, a suferit probleme de propulsie şi a fost considerată incapabilă să îi readucă pe Pământ.

Ceea ce iniţial trebuia să fie o călătorie dus-întors de câteva zile a durat acum mai mult de nouă luni pentru Wilmore şi Williams, mult mai mult decât rotaţiile tipice de şase luni ale astronauţilor la bordul ISS.

Aceştia ar putea începe întoarcerea încă de miercurea viitoare, la câteva zile după sosirea noului echipaj.

Şederea lor va fi mai scurtă decât recordul spaţial american de 371 de zile stabilit de astronautul NASA Frank Rubio la bordul ISS în 2023 sau decât recordul mondial deţinut de cosmonautul rus Valeri Polyakov, care a petrecut 437 de zile consecutive la bordul staţiei spaţiale Mir.

Noul echipaj care a plecat vineri spre ISS este format din doi astronauţi NASA, Anne McClain şi Nichole Ayers, un astronaut japonez, Takuya Onishi, şi un cosmonaut rus, Kirill Peskov.

În ciuda războiului din Ucraina, Statele Unite şi Rusia au continuat să colaboreze în spaţiu în ultimii ani, trimiţând cosmonauţi ruşi prin intermediul SpaceX şi astronauţi americani prin intermediul rachetelor ruseşti Soyuz în misiuni de rotaţie a echipajului ISS.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

20 Aug. 2026, 11:17
 // Categoria: Slider // Autor:  Vlada Ciorici
20 Aug. 2026, 11:17 // Slider //  Vlada Ciorici

Comisia Europeană a propus pe 17 iulie revizuirea sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), una dintre principalele politici climatice ale Uniunii Europene. Revizuirea se conturează drept una dintre cele mai importante confruntări din politica climatică a UE, pentru că pune față în față ambițiile climatice, competitivitatea industriei și prețurile la energie, transmite presa română.

Ce este ETS

ETS este sistemul prin care industria grea plătește pentru poluarea produsă. Aceste industrii generează aproximativ 40% din emisiile UE. Pentru fiecare tonă de dioxid de carbon emisă, companiile trebuie să cumpere certificate — cu cât poluează mai mult, cu atât plătesc mai mult.

Unele industrii primesc certificate gratuite, ca să nu-și mute producția în țări cu reguli de mediu mai relaxate. Certificatele gratuite urmau să dispară complet până în 2039, dar Comisia propune acum ca ele să continue, condiționat, din cauza temerilor legate de competitivitate.

De ce se schimbă sistemul acum

ETS a fost introdus în 2005 și a redus cu 50% emisiile din sectoarele acoperite. UE și-a asumat însă ținte tot mai ambițioase — reducere de 55% până în 2030, neutralitate climatică până în 2050 și un nou obiectiv de reducere de 90% până în 2040 — motiv pentru care Comisia spune că sistemul trebuie adaptat.

Ce industrii sunt vizate

Oțel, fier, ciment, produse chimice, rafinării, hârtie, sticlă, ceramică și aluminiu. Aviația și transportul maritim sunt incluse parțial, iar din 2029 vor plăti și zborurile internaționale care sosesc din destinații situate la mai puțin de 5.000 km. Banii obținuți ar trebui direcționați spre tehnologii curate, pentru finanțarea tranziției verzi.

Ce e în joc

Sistemul a generat, de la înființare, venituri de 265,7 miliarde de euro pentru statele membre. Comisia vrea acum ca statele să aloce cel puțin 50% din acești bani strict pentru decarbonizare — o măsură care ar putea întâmpina rezistență, pentru că mulți au folosit până acum banii pentru bugetul general.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cine e pro și cine e contra

Industria chimică și alte sectoare grele acuză sistemul de prețuri mari la energie și închiderea unor fabrici, mai ales după renunțarea la gazele rusești. Italia a cerut eliminarea ETS, iar Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria și Polonia s-au opus costurilor ridicate.

De partea opusă, Portugalia, Spania, Danemarca și Finlanda susțin păstrarea sistemului, pentru că veniturile finanțează tranziția climatică. Chiar și unele companii care au investit deja în tehnologii curate preferă un ETS mai puternic, temându-se că eliminarea lui ar compromite investițiile făcute.

Ce urmează

Propunerea ajunge acum la Consiliul UE și Parlamentul European, care vor începe negocierile după vacanța de vară. Comisia se așteaptă ca reforma să devină unul dintre cele mai disputate dosare climatice ale UE.