Orașul în care „soarele nu răsare niciodată”. Așa arată la ora 11:00. Cu ce se ocupă cei 2.000 de locuitori

Cum ar fi să trăiești în întuneric? Ei bine, asta fac pentru aproape patru luni în fiecare an cei 2.000 de locuitori din Longyearbyen, orășelul arctic ce se ascunde adânc în arhipelagul norvegian Svalbard. Aici, în cea mai nordică așezare a Pământului, de la mijlocul lunii noiembrie și până în februarie, orașul este scufundat în întuneric total, perioadă cunoscută drept „Noaptea polară”. Cum se descurcă în această perioadă cei 2.000 de locuitori și care sunt activitățile lor

Longyearbyen este cea mai mare așezare din insulele Svalbard, situate în Oceanul Arctic și aparținând Norvegiei. Localitatea este situată în partea de vest a insulei Spitsbergen, port la fiordul Adventfjorden. Populația este de aproximativ 2000 locuitori. Așezarea a fost întemeiată în 1906 de către John Munroe Longyear, principalul proprietar al Companiei Arctice de Cărbune din Boston (Arctic Coal Company of Boston).

Așa cum spuneam, în Longyearbyen timpul pare că se desfășoară după reguli aparte. De la mijlocul lunii noiembrie și până în februarie, orașul este scufundat în întuneric total. În toată această perioadă, locuitorii își desfășoară viața și activitatea în semi-întuneric, iar lămpile, luminile stradale și chiar reflectoarele instalate în spațiile publice joacă un rol esențial pentru a menține o atmosferă funcțională și sigură.

Adaptarea la această perioadă nu este neapărat ușoară nici măcar pentru cei 2.000 de locuitori. Iar mulți dintre ei folosesc lămpi cu lumină UV pentru a-și menține nivelul de vitamina D și a combate efectele depresiei sezoniere. De multe ori, în acestea luni de întuneric, comunitatea se strânge în jurul unor activități de iarnă, precum schiatul, drumețiile și pescuitul la copcă.

Deși pare o așezare extrem de bizară pentru majoritatea oamenilor, în Longyearbyen lucurile funcționează în mod normal. Orașul are supermarket, baruri, biserici, școli și chiar o universitate. Însă, deși serviciile și facilitățile sunt ca oricare altele, aici ritmul de viață este diferit, fiind influențat de extremele arctice.

Însă, orașul nu este scufundat mereu în întuneric. În primăvară, acesta suferă o nouă transformare, iar de această dată soarele nu apune timp de aproape patru luni, iar întreaga regiune este scăldată în lumină continuă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#soare #oras

Autorităţile germane au anunţat luni, 25 noiembrie curent, că sunt în curs de întocmire a unei liste de buncăre şi adăposturi în care populaţia s-ar putea refugia în cazul unui atac, relatează stirileprotv.ro. Acestea speră să crească numărul buncărelor şi al adăposturilor pe fondul tensiunilor sporite cu Rusia.

„Toate clădirile – inclusiv proprietăţile private – care ar putea fi utilizate ca adăposturi, cum ar fi pivniţele, garajele şi staţiile subterane sunt în prezent inventariate. Va fi alcătuit un repertoriu digital al tuturor buncărelor, astfel încât oamenii să le poată găsi rapid cu ajutorul telefoanelor mobile”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne într-o conferinţă de presă.

De asemenea, cetăţenii vor fi încurajaţi să creeze adăposturi în casele lor, transformându-şi pivniţele sau garajele, a continuat el.

Cotidianul german Bild a descris planul drept o „ofensivă a buncărelor” într-o ţară tot mai îngrijorată de o potenţială ameninţare rusă.

Inventarul actual „va lua timp”, a declarat purtătorul de cuvânt, care nu a dat un calendar.

Germania, care are o populaţie de 83 de milioane de locuitori, dispune în prezent de 579 de buncăre, dintre care majoritatea datează din perioada celui de-al Doilea Război Mondial şi a Războiului Rece, şi poate găzdui 480 de mii de persoane.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022, autorităţile germane au încetat să mai vândă structurile fortificate aflate în posesia lor. Mai mult de 300 de buncăre fuseseră vândute de stat şi de administraţiile sale începând cu 2005.

Punctele-cheie ale acestui program de dezvoltare a adăposturilor au fost adoptate în cadrul unei reuniuni a unor oficiali germani de rang înalt, în luna iunie.

Joia trecută, liderul rus Vladimir Putin a declarat că acum conflictul din Ucraina are „caracteristicile unui război mondial” şi a avertizat că nu exclude lovirea unor ţări occidentale, sporind îngrijorarea membrilor NATO, în special a celor apropiaţi de Rusia, cum ar fi statele baltice şi Polonia, dar şi Germania. Aceste ameninţări au venit după ce Rusia a folosit o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune (până la 5 500 km), proiectată să transporte un focos nuclear, pe teritoriul ucrainean, ca răspuns după ce Ucraina a lovit teritoriul rus cu armament occidental.