Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

Premieră istorică. Regele Charles al III-lea şi papa Leon al XIV-lea se vor ruga împreună la Vatican

22 Oct. 2025, 23:03
 // Categoria: În Lume // Autor:  Ana Panaguța
22 Oct. 2025, 23:03 // În Lume //  Ana Panaguța

Regele Charles al III-lea, care efectuează o vizită de stat miercuri şi joi la Vatican, se va ruga împreună cu papa Leon al XIV-lea în timpul unei slujbe ecumenice în Capela Sixtină, marcând astfel o premieră istorică după schisma anglicană petrecută în urmă cu cinci secole, transmite adevărul.ro.

Această vizită intervine într-un context delicat pentru monarhul britanic, al cărui frate Andrew face obiectul unor noi dezvăluiri copleşitoare în scandalul Epstein.

Pentru Charles al III-lea, care deţine şi rolul de guvernator suprem al Bisericii Anglicane, va fi vorba despre o primă întâlnire cu noul lider al Bisericii Catolice, care i-a succedat în luna mai regretatului papă Francisc, potrivit Agerpres.

Vizita suveranului britanic, însoţit de soţia lui, regina Camilla, „va marca un moment important în relaţiile dintre Biserica Catolică şi Biserica Anglicană”, a subliniat biroul de presă de la Palatul Buckingham.

Religia anglicană s-a născut în urmă cu aproape 500 de ani dintr-o sciziune de Biserica Catolică, provocată de regele Angliei Henry al VIII-lea în urma refuzului papei de a anula căsătoria lui cu Catherine de Aragon.

În 1961, mama regelui Charles, regina Elisabeta a II-a, a fost primul monarh britanic care a efectuat o vizită la Vatican după acea schismă.

Un moment important al vizitei din prezent va consta în slujba ecumenică oficiată în Capela Sixtină, când papa şi suveranul britanic se vor ruga împreună, joi, sub celebrele fresce pictate de Michelangelo. Tema va fi protejarea naturii, o temă dragă lui Charles al III-lea.

Eveniment istoric

Acest serviciu religios va combina tradiţii catolice şi anglicane. Corul Capelei Sixtine îl va acompania pe cel al Capelei Saint-Georges de la Castelul Windsor.

„Este un eveniment istoric”, a declarat William Gibson, profesor de istorie ecleziastică la Universitatea Oxford Brookes. El reaminteşte faptul că suveranul britanic este obligat prin lege să fie protestant. „Din 1536 până în 1914, nu au existat relaţii diplomatice oficiale între Regatul Unit şi Sfântul Scaun”, a adăugat el.

Londra a deschis o ambasadă la Vatican abia în 1982.
Şi abia în 2013 legea britanică a fost uşor relaxată pentru a le permite membrilor familiei regale care se căsătoresc cu catolici să îşi păstreze locul în ordinea de succesiune, a explicat William Gibson. Până atunci, ei trebuiau să renunţe la orice pretenţie la tronul ţării.

În timpul vizitei lor, regele Charles şi regina Camilla vor asista, de asemenea, la o altă slujbă religioasă ecumenică în Bazilica Sfântul Paul din afara Zidurilor, în Roma.

Cu această ocazie, regele britanic va fi denumit „confrate regal”, iar un scaun special a fost creat pentru el, care va rămâne în bazilică şi va putea fi utilizat în viitor de succesorii săi la tron.

Papa Leon al XIV-lea şi monarhul britanic vor celebra împreună anul jubiliar – „Anul Sfânt”  al Bisericii Catolice, care se desfăşoară la fiecare 25 de ani şi care atrage milioane de pelerini la Vatican.

Această vizită de stat are loc la o zi după publicarea memoriilor postume ale Verginiei Giuffre, principala acuzatoare în procesul ce îl viza pe pedofilul Jeffrey Epstein.

Ea a afirmat că a fost constrânsă să întreţină relaţii sexuale cu prinţul Andrew, unul dintre fraţii mai mici ai regelui Charles, de trei ori, dintre care prima a avut loc când ea avea vârsta de 17 ani.

Deja izolat de familia regală încă din 2019, prinţul Andrew a anunţat vineri, la presiunea regelui Charles, că renunţă la utilizarea titlului său de duce de York.

Regele Charles, care are vârsta de 76 de ani, îşi continuă tratamentul împotriva cancerului, o afecţiune cu care a fost diagnosticat la începutul anului 2024.

El s-a deplasat deja de mai multe ori în trecut la Vatican.

Cuplul regal britanic l-a întâlnit într-o vizită privată pe predecesorul lui Leon al XIV-lea, papa Francisc, pe 9 aprilie, la Vatican, cu 12 zile înainte de decesul fostului suveran pontif, în marja unei vizite de stat întreprinse în Italia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!