După mai bine de trei decenii de la evenimentele din august 1989 și modificările în Constituție din 2023, limba română în Republica Moldova nu este vorbită la turațiile pe care le merită și la statutul pe care îl are. De această părere sunt invitații emisiunii „Consens Național” de la RLIVE TV. Potrivit lor, sistemul de educație continuă să înregistreze multe restanțe la nivel de predare și motivare a tinerilor să vorbească o limbă corectă.
Profesorul universitar Dragoș Vicol este de părere că, deși limba română a fost scoasă din conul de umbră în care a stat decenii în perioada sovietică, există loc de mai bine, mai ales în mediul studențesc.
„Cel mai dureros pentru mine, în calitate de profesor universitar, este să observ un limbaj stradal cotidian care, de multe ori, abundă în tot felul de barbarisme, în tot felul de rusisme și în ultima perioadă, trebuie să menționez, din păcate cu durere, baia acidă a anglicismelor. Limba română poate fi utilizată în limbajul colocvial foarte firesc și foarte frumos, or se preferă anumite expresii nefericite”, a menționat Dragoș Vicol.
Mariana Marin, președinta Asociației Generale a Învățătorilor din Moldova, a făcut trimitere la un sondaj efectuat în rândurile profesorilor și elevilor care arată că în școli se vorbește o limbă română de nota șapte.
„Elevii noștri vin de acasă cu un limbaj defectuos, vin cu exprimări eronate sau deseori au această exprimare mai puțin fluentă și amestecată mai puțin în ultimul timp cu rusă, mai multă engleză și mai multe argouri, jargoane sau chiar barbarisme din online. Împreună cu colegii de peste Prut am constatat că și în România există această stare de facto a limbii rănite care suferă în ultimii ani de invazia anglicismelor”, a spus Mariana Marin.
Invitații emisiunii au subliniat că tinerii de azi trăiesc într-un mediu unde se promovează adesea un limbaj provincial, ridicat pe nedrept la rang de model. Această tendință se regăsește și în emisiuni, muzică sau spectacole care trec ușor de la haz la necaz, iar tinerii preiau exprimarea ca normă. Mai grav este că și unii demnitari recurg la un limbaj defectuos, au adăugat participanții la emisiunea „Consens Național”.
