C. Durnea, consilieră juridică CJI,
pentru Media-azi.md
După adoptarea proiectului de lege ce permite oricărei majorități parlamentare să revoce membrii Consiliului Audiovizualului (CA) pentru desfășurarea unei „activități defectuoase”, constatată conform unor criterii și proceduri lipsite de claritate și previzibilitate, în Parlamentul Republicii Moldova a fost înregistrat, la 14 octombrie 2021, un alt proiect ce vizează modificarea Codului serviciilor media audiovizuale (CSMA).
Fiind construit în jurul principiului constituțional al controlului parlamentar, documentul vine să instituie mecanisme de responsabilizare a Companiei Teleradio-Moldova (TRM), furnizor public de servicii media, și a Consiliului Audiovizualului, autoritatea ce garantează interesul public în domeniul audiovizualului.
Propuși de Parlament, Guvern, Președinte și ONG-uri, numiți de Parlament
În prezent, membrii Consiliului de Supraveghere (CS), nouă la număr, sunt desemnați pentru un singur mandat de 6 ani, de către Consiliul Audiovizualului, cu votul majorității membrilor, în urma desfășurării unui proces de selecție în bază de concurs. Componența organului de supraveghere are la bază principiul rotativ ce presupune reînnoirea CS cu câte trei membri gradual, atunci când le expiră mandatele. Lipsa unor criterii clare și măsurabile de evaluare și apreciere a membrilor CS este unul dintre factorii ce oferă Consiliului Audiovizualului o marjă enormă de discreție în selecția candidaților învingători ai concursului și nu reflectă neapărat indicatorii potriviți pentru exercitarea funcției.
Pe lângă reducerea numărului membrilor CS de la nouă la șapte persoane, proiectul de lege prevede modificarea substanțială a procesului de constituire a organului de supraveghere al TRM, întitulat, mai nou, „Consiliul de supraveghere și dezvoltare”.
Spre deosebire de formula actuală, bazată pe principiul competiției deschise, mecanismul propus de autorii proiectului presupune deferirea în competența Parlamentului, Guvernului, Președintelui și organizațiilor din societatea civilă a prerogativei de înaintare a candidaților la funcția de membru CS. Astfel, fracțiunile parlamentare, potrivit reprezentării proporționale a majorității și a opoziției, sunt în drept să propună trei persoane, Președintele și Guvernul – câte o persoană, iar ONG-urile reprezentative pentru domeniul media pot propune doi membri.
În baza propunerilor, comisia parlamentară de profil (Comisia cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media), în urma desfășurării unor audieri, urmează să selecteze sau să respingă, prin hotărâre motivată, candidații la funcția de membru al CS. După etapa de selecție, comisia parlamentară de profil va prezenta în plenul Parlamentului un raport, iar Comisia parlamentară juridică, pentru numiri și imunități – un coraport privind întrunirea cerințelor de eligibilitate, care au fost păstrate în textul CSMA, în formula actuală. Procesul este finalizat prin emiterea unei hotărâri a Parlamentului de desemnare a membrilor pentru un mandat de 6 ani.
În aceeași ordine de idei, autorii proiectului au înaintat propunerea de a atribui Parlamentului prerogativa numirii și revocării din funcție a directorului general al TRM.
Propuneri noi, semnale de alarmă vechi
Asigurarea independenței editoriale și funcționale a TRM presupune, întâi de toate, excluderea oricăror ingerințe din partea partidelor politice și a autorităților publice în activitatea furnizorilor publici de servicii media. Acest obiectiv a devenit o prioritate pentru Republica Moldova, mai ales în contextul condamnării statului la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru încălcarea Articolului 10 al Convenției.
Cauza Manole și alții c. Moldovei a fost inițiată în fața CtEDO în anul 2002, după ce nouă jurnaliști, angajați și foști angajați ai Companiei de Stat Teleradio-Moldova, au semnalat acte de cenzură din partea forțelor politice aflate la guvernare, prin intermediul conducerii de vârf a instituției mass-media. Curtea a constatat că Republica Moldova a eșuat în asigurarea garanțiilor suficiente pentru a împiedica ingerințele în dreptul la libera exprimare, exercitate de către forțele politice aflate la guvernare, prin intermediul conducerii de vârf a TRM.
De la înființarea furnizorului de servicii media audiovizuale Teleradio-Moldova și până în prezent, organele de conducere și supraveghere a TRM au trecut printr-o metamorfoză structurală și funcțională complexă.
Formula propusă de către autorii proiectului de lege vizat a funcționat pe durata unei perioade îndelungate de timp. Bunăoară, Legea audiovizualului prevedea mecanismul de alegere a celor 15 membri ai Consiliul de supraveghere („Consiliul de observatori”) de către Parlament, Președinte şi de Guvern, cu posibilitatea revocării înainte de expirarea mandatului de 5 ani, în cazul încălcării Legii audiovizualului sau comiterii faptelor penale, demonstrate în instanța de judecată. Legea mai stabilea că, „în cazul în care Consiliul nu-și va exercita corespunzător obligațiile, Parlamentul este în drept să solicite informații scrise despre acțiunile sau inacțiunile prin care, în opinia Parlamentului, se încalcă legislația”.
Această formulă a fost pe larg criticată din motiv că oferea forțelor politice aflate la guvernare posibilitatea de a-și subordona politic furnizorul public de servicii media, prin intermediul conducerii postului de televiziune. Potrivit evaluării desfășurate în anul 2002 de către expertul Karol Jakubowicz, șef de planificare strategică și dezvoltare la Televiziunea Poloneză, deferirea în competența Parlamentului, Guvernului și Președinției a prerogativei desemnării membrilor organelor TRM trezește dubii rezonabile că cei numiți vor reprezenta anume punctele de vedere politice și interesele celor care i-au numit. Or, în condiții de politizare extremă a vieții publice, acest mecanism poate reduce din reprezentativitatea veritabilă în audiovizualul public a intereselor societății civile și/sau intereselor societății în general.
În concluzie, legiferarea mecanismului de selecție a membrilor Consiliului de supraveghere și a directorului general al companiei, în condițiile enunțate în proiectul de lege, poate duce la subordonarea politică a organelor de vârf ale TRM și, subsecvent, poate admite imixtiuni în politica editorială a furnizorului public de servicii media audiovizuale.
Întoarcerea sub control parlamentar a furnizorului public național de servicii media
Ca și în cazul proiectului ce permite oricărei majorități parlamentare să revoce membrii CA, autorii proiectului vin cu un temei de revocare pentru membrii Consiliului de supraveghere și directorul general al TRM. Astfel, în cazul constatării unei „activități defectuoase” sau a executării necorespunzătoare sau a neexecutării atribuțiilor sale, Parlamentul va putea retrage mandatele membrilor CS sau pe cel al directorului general. Totodată, dacă după prezentarea raportului anual de activitate al Consiliului de supraveghere Parlamentul decide să „respingă” documentul, membrii CS vor fi demiși in corpore, de drept.
Este imperios de a fi subliniat că formula textuală a propunerilor de modificare a legii permite, în mod obiectiv, oricărei majorități parlamentare să facă uz de mecanismul de retragere din funcție a membrilor organelor de supraveghere și conducere a furnizorului public de servicii media audiovizuale.
Proiectul de lege deleagă Parlamentului prerogativa desemnării directorului general și membrilor CS, precum și revocării mandatelor acestora, fără însă să specifice și exhaustiv faptele ce echivalează cu „executarea necorespunzătoare a atribuțiilor” sau „neexecutarea atribuțiilor”. Totodată, constatarea „activității defectuoase”, în lipsa unei definiții legale a acestei sintagme, lasă loc pentru discreție nelimitată în accesarea mecanismului ce permite retragerea mandatelor membrilor CS și al directorului general al TRM.
Rămâne a fi nereglementată și procedura de inițiere, desfășurare și finalizare a controlului parlamentar, termenul de prescripție pentru aplicarea sancțiunii și natura sancțiunii aplicate sub formă de revocare din funcție (disciplinară/administrativă specială). Mai mult, lipsa unei diferențieri clare a cazurilor când intervine revocarea individuală a mandatului membrului CS și a situațiilor când intervine revocarea colectivă a mandatelor stârnește incertitudine în privința aplicabilității principiului răspunderii colective sau a individualizării răspunderii.
În privința temeiului ce permite demiterea in corpore a membrilor CS în cazul respingerii de către Parlament a raportului anual de activitate este necesar a se specifica că proiectul de lege nu conține niciun criteriu care să condiționeze această „respingere” a documentului. Prin urmare, această clauză lasă la îndemâna Legislativului posibilitatea de a schimba componența Consiliului de Supraveghere, indiferent de conținutul raportului.
Procesul de validare în Republica Moldova a practicii audiovizualului public a avut un parcurs anevoios, fiind marcat de o perioadă îndelungată de tranziție care presupune, printre altele, armonizarea legislației la standardele internaționale în domeniul de referință. Crearea, implementarea și valorificarea serviciilor media audiovizuale publice veritabile pare a fi un obiectiv care, deocamdată, nu a fost atins.Într-adevăr, lipsa de eficiență a organelor de conducere și supraveghere a furnizorului public de servicii media audiovizuale poate fi una dintre cauzele ce împiedică dezvoltarea TRM și știrbește din funcționalitatea acesteia. Cu toate acestea, instituirea și legiferarea mecanismelor de control și sancționare, perindate anterior în audiovizualul public național, poate să readucă practicile vicioase de imixtiune în activitatea TRM din partea forțelor politice aflate la guvernare și să distanțeze furnizorul de obiectivul său primordial – de a servi interesului public.
