Întâi Chirtoacă a fost „di jină”. Apoi Dodon, Ceban, Maia Sandu, NATO, americanii, europenii, rușii, Putin, războiul, propaganda și tot așa, iar pe străzi auzim frecvent fraza „numa’ în Moldova așa ceva”, însoțită de vreo două cuvinte pipărate pe care nu îmi stă de cuviință să le scriu. Și continuăm să trăim cum am trăit și până acum, printre gunoi, printre mașini parcate aiurea, cu pereți ai clădirilor istorice pline de graffiti și în scări de bloc murdare. Iar când vine timpul să facem ceva sau să răspundem pentru propriile acțiuni – arătăm cu degetul și pasăm responsabilitatea spre alții.

Noi creăm valorile care devin propice și tot noi ne plângem pe autorități, pe stele, pe destin, pe mentalitate și pe toate forțele divine care există de la crearea lumii pentru viața pe care o avem. Vă întrebați ce puteți schimba? Dacă nu sunteți oficiali guvernamentali (salutare politicienilor care citesc acest articol) și nu aveți putere de decizie pentru realizarea unor schimbări cardinale, ați putea începe prin a depăși propriul egoism, propriii nervi, propriile frustrări, pentru a crea în jurul vostru o altfel de realitate. Va fi realitatea în care în loc să înjurați, să dați cu piciorul, sau să vă văicăriți, adunați emoțiile în pumn, zâmbiți și transmiteți un mesaj pozitiv.

La Aeroport, o doamnă cu baston urca încet într-un taxi. Se mișca greu și se pare că are o problemă la picior. Ca să îi fie mai ușor, șoferul s-a apropiat cât a putut, dar a blocat trecerea pentru troleibuz. În mai puțin de un minut, s-au auzit vreo cinci semnalizări, paza a început să strige că nu trebuia să staționeze acolo, dar nimeni nu s-a apropiat să ofere ajutor sau măcar să întrebe dacă acesta e necesar.

La vreo 10 metri de trecerea de pietoni, o femeie încerca să traverseze strada printre mașini. De ce anume acolo și unde se grăbea știe doar ea și nu a oprit-o nici măcar ambulanța care se apropia cu viteză și cu sirena conectată. Echipajul medical a trebuit să frâneze brusc, iar individa și-a continuat drumul de parcă nu se întâmplase nimic.

La un colț de stradă, un bătrânel vindea niște borcane cu dulceață, flori și ce a mai adunat de prin grădină. Un grup de tineri decid să îl servească și să îi cumpere un ceai și ceva de mâncare, dar când s-au apropiat să le ofere, au primit refuz categoric. „Nu trebuie. Amuș vine Poliția. Eu plec deja. Vă rog, nu lăsați aici paharul. Luați-l”, a spus el după mai multe încercări de a-l convinge să primească ajutorul.

Eram zilele trecute în magazin și aveam coșul plin. Doamnă din spate – doar o franzelă și un pachet de lapte. I-am cedat rândul și nu i-a venit să creadă. Mi-a spus: „Nici nu mă puteam gândi că face cineva așa” și a mulțumit de câteva ori. Am înțeles în acel moment că ne-am dezvățat să oferim bine și să îl acceptăm.

Hai să facem un exercițiu! Ce ar fi dacă nu mai trimiteți spre corabia militară rusă vecinul care vă blochează mașina în parcare, dar îi mulțumiți pentru șansa de a merge un cartier pe jos și de a vă opri la cofetăria de după colț?

Avem tendința să fim influențați de ce ni se întâmplă și să îi afectăm (conștient sau involuntar) și pe alții. Dacă cineva ne înjură dimineața, răbufnim apoi asupra unui prieten, asupra taxatorului din troleibuz sau asupra colegului de la serviciu, iar motivul poate fi nesemnificativ – de la restul oferit în monede până la punctul pus într-un mesaj pe Messenger. Și atunci, câtor oameni le facem inima rea după ce ne-am certat cu vecinul?

„Mulțumesc pentru că te-ai gândit la mine” – acesta este mesajul pe care să îl transmitem omului drag care pregătește dejunul și cafeaua cât încă dormim, colegului care a fiert mai multă apă în ceainicul de la birou ca să își poată prepara și alții o băutură fierbinte, șoferului care nu a semnalizat când nu am observat că s-a aprins verdele la semafor, amicului care a revenit din străinătate și ne-a adus un mic cadou, șefului care oferă salariul înainte de sărbători, mamei care ne sună să ne întrebe dacă am reușit să luăm prânzul sau unui necunoscut care se interesează dacă ne simțim bine când canicula devine insuportabilă.

Ar fi bine să spunem, măcar în gând, „mulțumesc pentru că te-ai gândit la mine” oricărei persoane care ne face să ne simțim mai bine și să trăim în echilibru, dar și mai important este să creăm motive pentru a auzi cât mai des „mulțumesc pentru că te-ai gândit la mine”.

Imaginați-vă cum s-ar schimba Moldova dacă ne-am gândi și la alții când facem ceva, măcar o lună!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#atitudinea contează #mulțumesc #putem schimba lumea #să fim mai buni

Estonia a devenit cea mai recentă ţară care a declarat că nu va permite sportivilor ruşi sau belaruşi să concureze pe teritoriul său, ca urmare a războiului în curs din Ucraina, informează news.ro.

Această decizie vine după ce Norvegia, Finlanda şi Canada au făcut anunţuri similare.

Aceste măsuri au loc pe fondul unei reacţii negative din ce în ce mai puternice faţă de readmiterea sportivilor din Rusia şi Belarus.

În septembrie, Federaţia Internaţională de Schi (FIS) şi-a relaxat regulamentul, precizând că sportivilor din cele două ţări li se va acorda accesul la competiţiile sale „cu condiţia să semneze o declaraţie de neutralitate”.

Aceştia au fost supuşi anterior unor verificări mai stricte privind orice legătură voluntară sau activitate remunerată în cadrul armatei.

Participarea rămâne limitată la evenimente individuale, sportivilor fiindu-le interzis să afişeze simboluri naţionale precum steaguri, imnuri sau uniforme.

Cu toate acestea, a reieşit acum că guvernul Estoniei a adresat o scrisoare FIS, susţinând că permiterea participării concurenţilor din Rusia şi Belarus ar submina sprijinul acordat de ţară Ucrainei şi ar oferi o oportunitate pentru propagandă.

Într-o declaraţie transmisă către BBC Sport, FIS a afirmat că „se angajează să ofere sprijin deplin sportivilor, asociaţiilor naţionale de schi şi organizatorilor locali – cu majoritatea cărora avem o relaţie de lungă durată – în procesul de gestionare a ceea ce ştim că este o situaţie foarte complexă. Acestea fiind spuse, politica privind sportivii neutri individuali prevede în mod clar că, indiferent de eligibilitate, politicile ţării gazdă privind vizele şi intrarea pe teritoriul acesteia rămân în vigoare şi sunt stabilite exclusiv de către ţara gazdă. FIS nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru refuzul acordării vizelor sau al intrării pe teritoriul ţării gazdă pentru orice persoană căreia i s-a acordat eligibilitatea în conformitate cu Politica FIS privind sportivii neutri individuali”.

Joi, vecinii scandinavi, Norvegia şi Finlanda, au anunţat că vor bloca, la rândul lor, eliberarea vizelor pentru sportivii ruşi din cauza războiului din Ucraina.

Norvegia se pregăteşte să găzduiască Cupa Mondială de schi fond luna viitoare, în timp ce Finlanda urmează să organizeze campionatele mondiale de patinaj artistic în luna martie.

Uniunea Internaţională de Patinaj (ISU) a declarat că „consideră că sportivii nu ar trebui să fie pedepsiţi pentru acţiunile guvernelor lor într-o lume în care, din păcate, sunt în curs numeroase conflicte” şi că „solicită clarificări” din partea oficialilor finlandezi.

Aceasta vine în urma deciziei luate luna trecută de Tribunalul de Arbitraj pentru Sport (TAS) de a anula suspendarea Rusiei de către Federaţia Internaţională de Hochei pe Gheaţă (IIHF), o măsură condamnată de federaţiile britanică, germană, finlandeză şi cehă.

Rusia a fost suspendată de la participarea la competiţiile IIHF încă de când ţara a invadat Ucraina în februarie 2022, însă Federaţia Rusă de Hochei pe Gheaţă (RIHF) a contestat cu succes această decizie la TAS. Tribunalul a afirmat că argumentele IIHF referitoare la siguranţă şi securitate „nu erau susţinute de dovezi suficiente”, însă Federaţia de Hochei din Ucraina a declarat că hotărârea a provocat „o indignare deosebită”.

Guvernul canadian a informat între timp autorităţile din domeniul hocheiului că nu va elibera vize pentru jucătorii ruşi care urmează să participe la Campionatul Mondial de Juniori de luna viitoare, inclusiv pentru cei care joacă în prezent pentru echipe din Canada, atâta timp cât războiul continuă. O serie de ţări au declarat că ar refuza să joace împotriva Rusiei, dacă acesteia i s-ar permite să participe.

În ciuda controversei, revenirea Rusiei şi a Belarusului în sportul internaţional a luat avânt în acest an.

În martie, mai mulţi sportivi din cele două ţări au primit permisiunea de a concura sub steagurile naţionale la Jocurile Paralimpice de iarnă, după ce suspendările parţiale impuse de Comitetul Paralimpic Internaţional au fost ridicate.

În iulie, Comitetul Olimpic Internaţional (CIO) a readmis provizoriu Rusia la competiţiile sale, declarând că interdicţia introdusă în 2023 după invazia Ucrainei „nu mai era aplicabilă”.

Cu toate acestea, federaţiile sportive pot în continuare să aplice propriile criterii de eligibilitate. În timp ce Federaţia Mondială de Gimnastică, Federaţia Mondială de Sporturi Acvatice şi Federaţia Mondială de Box au eliminat restricţiile privind participarea sportivilor ruşi, Federaţia Mondială de Atletism a menţinut interdicţia totală.

Luna trecută, s-a anunţat că Moscova va găzdui Campionatul Mondial de Haltere din 2030 – fiind prima dată când o federaţie olimpică a ales să organizeze un eveniment mondial în Rusia de la invazia Ucrainei din 2022.