Întâi Chirtoacă a fost „di jină”. Apoi Dodon, Ceban, Maia Sandu, NATO, americanii, europenii, rușii, Putin, războiul, propaganda și tot așa, iar pe străzi auzim frecvent fraza „numa’ în Moldova așa ceva”, însoțită de vreo două cuvinte pipărate pe care nu îmi stă de cuviință să le scriu. Și continuăm să trăim cum am trăit și până acum, printre gunoi, printre mașini parcate aiurea, cu pereți ai clădirilor istorice pline de graffiti și în scări de bloc murdare. Iar când vine timpul să facem ceva sau să răspundem pentru propriile acțiuni – arătăm cu degetul și pasăm responsabilitatea spre alții.

Noi creăm valorile care devin propice și tot noi ne plângem pe autorități, pe stele, pe destin, pe mentalitate și pe toate forțele divine care există de la crearea lumii pentru viața pe care o avem. Vă întrebați ce puteți schimba? Dacă nu sunteți oficiali guvernamentali (salutare politicienilor care citesc acest articol) și nu aveți putere de decizie pentru realizarea unor schimbări cardinale, ați putea începe prin a depăși propriul egoism, propriii nervi, propriile frustrări, pentru a crea în jurul vostru o altfel de realitate. Va fi realitatea în care în loc să înjurați, să dați cu piciorul, sau să vă văicăriți, adunați emoțiile în pumn, zâmbiți și transmiteți un mesaj pozitiv.

La Aeroport, o doamnă cu baston urca încet într-un taxi. Se mișca greu și se pare că are o problemă la picior. Ca să îi fie mai ușor, șoferul s-a apropiat cât a putut, dar a blocat trecerea pentru troleibuz. În mai puțin de un minut, s-au auzit vreo cinci semnalizări, paza a început să strige că nu trebuia să staționeze acolo, dar nimeni nu s-a apropiat să ofere ajutor sau măcar să întrebe dacă acesta e necesar.

La vreo 10 metri de trecerea de pietoni, o femeie încerca să traverseze strada printre mașini. De ce anume acolo și unde se grăbea știe doar ea și nu a oprit-o nici măcar ambulanța care se apropia cu viteză și cu sirena conectată. Echipajul medical a trebuit să frâneze brusc, iar individa și-a continuat drumul de parcă nu se întâmplase nimic.

La un colț de stradă, un bătrânel vindea niște borcane cu dulceață, flori și ce a mai adunat de prin grădină. Un grup de tineri decid să îl servească și să îi cumpere un ceai și ceva de mâncare, dar când s-au apropiat să le ofere, au primit refuz categoric. „Nu trebuie. Amuș vine Poliția. Eu plec deja. Vă rog, nu lăsați aici paharul. Luați-l”, a spus el după mai multe încercări de a-l convinge să primească ajutorul.

Eram zilele trecute în magazin și aveam coșul plin. Doamnă din spate – doar o franzelă și un pachet de lapte. I-am cedat rândul și nu i-a venit să creadă. Mi-a spus: „Nici nu mă puteam gândi că face cineva așa” și a mulțumit de câteva ori. Am înțeles în acel moment că ne-am dezvățat să oferim bine și să îl acceptăm.

Hai să facem un exercițiu! Ce ar fi dacă nu mai trimiteți spre corabia militară rusă vecinul care vă blochează mașina în parcare, dar îi mulțumiți pentru șansa de a merge un cartier pe jos și de a vă opri la cofetăria de după colț?

Avem tendința să fim influențați de ce ni se întâmplă și să îi afectăm (conștient sau involuntar) și pe alții. Dacă cineva ne înjură dimineața, răbufnim apoi asupra unui prieten, asupra taxatorului din troleibuz sau asupra colegului de la serviciu, iar motivul poate fi nesemnificativ – de la restul oferit în monede până la punctul pus într-un mesaj pe Messenger. Și atunci, câtor oameni le facem inima rea după ce ne-am certat cu vecinul?

„Mulțumesc pentru că te-ai gândit la mine” – acesta este mesajul pe care să îl transmitem omului drag care pregătește dejunul și cafeaua cât încă dormim, colegului care a fiert mai multă apă în ceainicul de la birou ca să își poată prepara și alții o băutură fierbinte, șoferului care nu a semnalizat când nu am observat că s-a aprins verdele la semafor, amicului care a revenit din străinătate și ne-a adus un mic cadou, șefului care oferă salariul înainte de sărbători, mamei care ne sună să ne întrebe dacă am reușit să luăm prânzul sau unui necunoscut care se interesează dacă ne simțim bine când canicula devine insuportabilă.

Ar fi bine să spunem, măcar în gând, „mulțumesc pentru că te-ai gândit la mine” oricărei persoane care ne face să ne simțim mai bine și să trăim în echilibru, dar și mai important este să creăm motive pentru a auzi cât mai des „mulțumesc pentru că te-ai gândit la mine”.

Imaginați-vă cum s-ar schimba Moldova dacă ne-am gândi și la alții când facem ceva, măcar o lună!

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#atitudinea contează #mulțumesc #putem schimba lumea #să fim mai buni

Informațiile din telefoanele, laptopurile și stick-urile de memorie găsite în vila în care locuia Vladimir Plahotniuc în Grecia nu pot fi accesate. Dispozitivele au un nivel avansat de securizare, iar deblocarea acestora este imposibilă, anunță procurorii care au solicitat acces la ele, în speranța că ar putea găsi probe noi care să demonstreze vinovăția fostului președinte Igor Dodon în dosarul „Kuliok”, transmite TV8.

Tot astăzi, instanța a acceptat un nou set de probe ale acuzării, în timp ce o cerere depusă de apărarea lui Dodon a fost respinsă. Fostul președinte nu s-a prezentat azi la ședința de judecată.

După o pauză de peste două luni, ședințele de judecată în dosarul „Kuliok” au fost reluate. Astăzi, procurorii au cerut anexarea unor noi probe care, în opinia lor, ar demonstra vinovăția lui Igor Dodon pentru corupere pasivă, dar și pentru organizarea și acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale. Printre probe se numără un briefing susținut de fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc, în iunie 2019.

„Confirm personal negocierile pe care le-am avut cu Igor Dodon. El în numele partidului Socialiștilor, eu în numele PD. Timp de trei luni de zile am avut multe discuții, am încercat să găsim o formulă de parteneriat tehnic între socialiști și democrați…dar a căzut în ultimul moment când nu am acceptat să semnez documentul legat de federalizare și alte cerințe care erau împotriva Republicii Moldova”, a declarat fostul lider al PD, Vlad Plahotniuc.

„Plahotniuc confirmă că a avut acele întâlniri personal cu Igor Dodon referitor la formarea coaliției dintre PSRM și PDM, confirmă acele negocieri, acele cerințe. Această înregistrare a fost necesară, deoarece noi am depus deligența pentru al audia pe Plahotniuc în ședință de judecată, acesta a refuzat, iar acuzarea a a adus alte probe pentru a confirma unele aspecte”, a explicat procurorul Petru Iarmaliuc.

Instanța a acceptat anexarea probei. Procurorii au mai cerut acces la informațiile de pe telefoanele, laptopurile și dispozitivele de stocare ridicate din vila lui Plahotniuc din Grecia, după reținerea acestuia de către autoritățile elene. Deocamdată, însă, dispozitivele nu au putut fi deblocate. Magistrații au acceptat și alte probe prezentate de acuzare, printre care:

„Am prezentat documente prin care am arătat că conducătorii organizațiilor teritoriale ale PSRM au achitat în aceeași zi cu persoanele decedate sau plecate peste hotare, figurează în actele contabile”.

Deși avocații lui Dodon urmează să asigure prezența a încă șase martori, astăzi niciunul nu a venit să facă declarații. Mai mult, unii dintre aceștia ar refuza să depună mărturii, întrucât figurează în alte cauze penale. Apărarea a depus însă o cerere privind o excepție de neconstituționalitate, care nu a fost admisă.

„Atunci când a fost pornit și trimis în judecată acest dosar, Dodon nu era președinte al Republicii Moldova, era fost președinte. În lege lipsește așa noțiune, deci se judecă în Curtea Supremă dosarele în privința unui fost președinte. Nu mai avea această calitate, prin urmare, urma să fie judecat la judecătoria Buiucani. Faptele au fost imputate pentru perioada cât a fost președinte. Mai repet competența Curții Supreme de Justiție țin de calitatea de președinte, nu de fapte”, a menționat avocatul Petru Balan.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în primăvara anului 2020, iar în 2022 a fost trimis în judecată. Igor Dodon este primul președinte al Republicii Moldova judecat pentru o infracțiune comisă în perioada exercitării mandatului. Din acest motiv, dosarul a fost trimis direct la CSJ, instanța competentă să examineze cauzele penale pornite pe numele șefului statului. Procesul a fost reluat de la zero la sfârșitul lunii noiembrie 2025, după înlocuirea unuia dintre cei trei judecători din complet. Dodon este acuzat că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat. Fostul președinte pledează nevinovat și riscă până la 20 de ani de închisoare.