Jurnaliștii televiziunii naționale letone consideră că problema cea mai mare ar fi separarea etnicilor letoni de cei ruși. Propunerea lor este ca să existe conținut care să unească, nu să divizeze societatea. Poate fi vorba, de exemplu, despre producții culturale sau de divertisment, abordează jurnalista Realitatea.md Victoria Laur într-un material de opinie, după o vizită în această țară.

O altă soluție ar fi să fie auzite minoritățile și să se discute cu reprezentanții lor, fiind abordate probleme sociale comune, care să aducă beneficii tuturor, de exemplu contracararea corupției.

În lupta cu propaganda rusă, nu trebuie uitată audiența vorbitoare de rusă, care nu trebuie atacată, ci educată să se informeze și să perceapă diferența dintre jurnalism corect și manipulare, consideră reprezentanții LTV care au primit într-o vizită de studiu, în iunie 2024, mai mulți colegi moldoveni.

Lecțiile pe care le poate învăța Moldova

Coraportat la Letonia, Moldova are număr mult mai mic de cetățeni vorbitori nativi de rusă. Evident, aceștia trebuie să cunoască și să vorbească limba română, dar în același timp trebuie să existe conținut media în limba rusă, în contextul drepturilor garantate de stat minorităților. Puțin probabil să putem tăia din rădăcini propaganda, iar cei care s-au obișnuit să îi privească pe Soloviov și pe Simonian, o vor face în continuare pe online. Stoparea retransmisiunii programelor și canalelor propagandiste, însă, este o soluție, dar măsura nu trebuie să se refere la conținut cultural sau educativ. Nu poți să îl interzici, de exemplu, pe Rahmaninov doar pentru că este născut în fostul Imperiu Rus și pentru că Putin, actualul lider de la Kremlin, a atacat Ucraina.

Lucrurile trebuie spuse pe nume. Există război, atrocități și oameni care mor în țara vecină. Există dictatură și propagandă la Moscova. Nu putem contesta dovezile, imaginile și documentele referitoare la atacul asupra Ucrainei și crimele comise acolo de către subalternii regimului de la Kremlin. Moldovenilor pro-Putin poate să nu le placă abordarea, dar îi și poate pune pe gânduri. Cert este că pentru aceștia conținutul în rusă este mai credibil decât cel în română.

Educația media este necesară. Se poate face în școli, în universități sau chiar de jurnaliști. Presa are puterea să ofere lecții publicului și să îi schimbe viziunile. Dacă o parte din audiența în rusă va pleca spre online, spre canale de Telegram sau spre alte resurse, deoarece nu împărtășește aceleași viziuni, va fi o decizie asumată. Ceilalți, însă, probabil vor încerca să vadă lucrurile din alte unghiuri.

Actualul teritoriu al Republicii Moldova a fost (aproximativ) cel puțin 200 de ani sub dominația rușilor, până la Unire și după anexarea de către sovietici. Nu poți în câțiva ani să știrbești influențele și să faci ca limba rusă să fie utilizată la minim, mai ales când ai o populație vastă de etnici. Ce pot și autoritățile, dar în special mass-media, este să schimbe accentele și percepțiile, încet, cu răbdare și cu atenție. Să le sugereze localnicilor că avantajele apropierii de UE sunt mai multe și mai mari decât beneficiile colaborării cu Moscova și că „pe vremuri” nu a fost așa de bine cum poate părea din povestirile (stră)bunicilor.

Cea mai importantă lecție pe care o poate învăța Moldova de la Letonia este că statele post-sovietice își pot construi viitorul în Uniunea Europeană și se pot îndepărta de „fratele mai mare”, chiar dacă au hotare comune și războiul informațional nu contenește. În pofida presiunilor și atacurilor Moscovei, aceste state pot deveni prospere și pot oferi cetățenilor săi beneficii pentru educație, pentru muncă, pentru afaceri și pentru viață decentă la ei acasă sau în oricare dintre statele membre ale comunității.

Materialul integral poate fi citit aici.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#jurnalism #lecții #Letonia #propaganda rusă

Promo-LEX a înregistrat 27 de incidente în cadrul alegerilor regionale din UTA Găgăuzia, până la ora 10:30. Printre neregulile constatate se numără prezența persoanelor neautorizate în apropierea secțiilor de votare, posibile cazuri de agitație electorală, încălcarea secretului votului și conflicte între alegători și membrii birourilor electorale.

Potrivit Promo-LEX, observatorii au monitorizat deschiderea a 67 de secții de votare. Dintre acestea, 10 și-au început activitatea în afara orei stabilite: cinci au fost deschise înainte de ora 07:00, iar alte cinci, puțin după această oră.

Totodată, în trei secții camerele video nu au înregistrat procedurile de pregătire pentru deschidere. În cel puțin nouă secții nu a fost respectată solemnitatea deschiderii prin intonarea imnului de stat și arborarea drapelului.

Alte probleme țin de condițiile în care se desfășoară votarea. În 24 de secții nu era asigurată încălzirea, iar 35 nu erau accesibile persoanelor cu dificultăți locomotorii. Până la ora 09:30, în nouă secții au fost raportate aglomerații de alegători.

Cele mai multe incidente raportate, 11 la număr, vizează prezența nejustificată a persoanelor neautorizate în secțiile de votare sau în apropierea acestora. În unele cazuri au fost observați alegători, șoferi ai birourilor electorale sau alte persoane care staționau în incinta secțiilor fără un motiv justificat.

De asemenea, observatorii au raportat două cazuri de prezență a materialelor de publicitate electorală în raza de 100 de metri de secțiile de votare și alte două situații de posibilă agitație electorală. La Copceac, un reprezentant al unui concurent electoral discuta cu alegătorii la aproximativ 10 metri de secție, iar la Vulcănești au fost observate ziare cu publicitate electorală într-un magazin din apropiere.

Șase incidente au vizat încălcarea secretului votului. Printre acestea se numără amplasarea necorespunzătoare a cabinelor, care permitea observarea opțiunii alegătorilor, dar și situații în care reprezentanți ai concurenților electorali notau numele persoanelor care veneau să voteze.

Un caz de votare nejustificată în grup a fost înregistrat la Gaidar, unde o alegătoare a rămas lângă soțul său în timp ce acesta își exercita dreptul la vot.

Totodată, Promo-LEX a documentat două cazuri de intimidare și comportament agresiv. La Vulcănești, un alegător a adresat injurii membrilor biroului electoral, nemulțumit de persoanele înscrise în lista electorală la adresa sa. Un alt incident a avut loc la Etulia, unde o alegătoare a provocat un conflict, a lovit cu bastonul în podea și a agresat verbal un reprezentant al unui concurent electoral.

Printre neregulile semnalate se mai numără păstrarea buletinelor de vot nedistribuite pe masa președintelui biroului electoral, în locul unui seif sau dulap, precum și probleme tehnice la sistemul SIAS Alegeri, înregistrate la o secție din Vulcănești.

Un caz aparte a fost raportat la o secție din Vulcănești, unde observatorii au constatat condiții necorespunzătoare de igienă și siguranță. Aceștia au identificat cabluri electrice neizolate, porțiuni de tavan și tencuială care riscau să se desprindă, lipsa încălzirii și un grup sanitar insalubru.

Promo-LEX precizează că, în cel puțin nouă secții, au fost identificate camere de supraveghere care aparțin instituțiilor în sediile cărora sunt organizate secțiile de votare, dar care nu funcționau în ziua alegerilor. Potrivit observatorilor, aceste situații nu afectau, la momentul raportării, organizarea și desfășurarea scrutinului.

În același timp, majoritatea observatorilor au apreciat drept bună sau foarte bună activitatea membrilor birourilor electorale în procesul de deschidere a secțiilor. Aceștia au fost cooperanți și au oferit informațiile solicitate.