Strategia din următorii șase ani prin care viceprim-ministrul Spînu își propune să dezvolte satele Republicii Moldovei

În ședința de astăzi, Executivul a aprobat Strategia Națională de Dezvoltare Regională a Republicii Moldova 2022 – 2028 care vizează implementarea proiectelor și programelor regionale. Finalitatea acestora se orientează spre crearea condițiilor necesare pentru asigurarea veniturilor, ocupării și asigurării condițiilor de trai a cetăţenilor, atragerea investițiilor și îmbunătățirea infrastructurii regionale.

Tendințele actuale de dezvoltare a Republicii Moldova continuă să fie dominate de avansarea modelului monopolar de dezvoltare, caracterizat de concentrarea disproporționată a resurselor și bunăstării în municipiul Chișinău, pe fundalul marginalizării crescânde a regiunilor periferice. În prezent, Produsul Regional Brut/locuitor în Chișinău este de aproape 5 ori mai mare decât în regiuni, ceea ce afectează negativ indicatorii medii de calitate a vieții cetățenilor, creând premisele necesare pentru perpetuarea migrației externe și interne.

Conform documentului, factorul cel mai important care compromite dezvoltarea teritorială echilibrată a Republicii Moldova este determinat de gradul scăzut de urbanizare. Statisticile arată circa 43% – cel mai jos de pe continentul european. Astfel acest fenomen este caracterizat de 3 provocări majore:

Existența unui decalaj demografic și economic foarte mare mun. Chișinău și mun. Bălți, primul și al doilea, după mărime centre urbane din țară, ceea ce subminează foarte mult perspectivele de dezvoltare policentrică a teritoriului național.
Lipsa unor orașe terțe dinamice de mărime medie, care ar funcționa ca poli de creștere regională. Cele 6 municipii cu potențial de a deveni poli regionali (Ungheni, Orhei, Comrat, Cahul, Edineț și Soroca) se confruntă în prezent cu deficiențe de dezvoltare, necorespunzând criteriilor minime definite de lege pentru ca un oraș să dețină statut de municipiu.
Orașele mici și-au erodat puternic funcțiile urbanistice și economice, ca urmare a unui proces prelungit de declin demografic, economic, dezindustrializare și ruralizare a stilului de viață.

În același timp, analiza tendințelor de evoluție socio-economică a regiunilor din afara municipiului Chișinău scoate în evidență perpetuarea unor sesizabile discrepanțe inter-regionale de dezvoltare a țării. În mod specific, se evidențiază două regiuni cu performanțe peste media națională (Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia și Regiunea de Dezvoltare Centru) și alte 2 regiuni cu performanțe sub media națională (Regiunea de Dezvoltare Nord și Regiunea de Dezvoltare Sud):

Regiunea de Dezvoltare Centru (RD Centru) este puternic avantajată de proximitatea mun. Chișinău, înregistrând cele mai bune performanțe de dezvoltare în comparație cu toate celelalte regiuni. Pe parcursul ultimului deceniu, RD Centru a fost lider național după evoluția majorității indicatorilor de dezvoltare socio-economică.
Regiunea de Dezvoltare UTA Găgăuzia (RD UTAG) a reușit foarte eficient să valorifice avantajele oferite de statul special de autonomie și gradul mai avansat de descentralizare fiscală și administrativă. Având la începutul anilor 1990 un nivel de dezvoltare similar cu Regiunea de Dezvoltare Sud (RD Sud), RD UTAG a înregistrat o evoluție superioară pe întreaga durată a ultimelor decenii, transformându-se în una dintre cele mai dinamice regiuni din Republica Moldova.
RD Sud continuă să rămână cea mai subdezvoltată regiune din țară, caracterizată de cel mai jos nivel de urbanizare și industrializare. Totodată, regiunea este caracterizată de cel mai jos nivel al ratei de ocupare a populației și cel mai mic salariu mediu printre toate celelalte regiuni din țară.
Prosperitatea tradițională a Regiunii de Dezvoltare Nord (RD Nord) este în continuă descreștere, fiind puternic influențată atât de factorul demografic (regiunea îmbătrânește cel mai repede dintre toate regiunile), cât și de factorul geografic (regiunea este cea mai îndepărtată de mun. Chișinău).

Cum vor autoritățile să dezvolte localitățile Moldovei

Pentru reducerea discrepanțelor dintre regiuni, autoritățile își propun mai multe obiective. Este vorba de: creșterea competitivității și ocupării forței de muncă a regiunilor, sporirea coeziunii teritoriale și prevenirea excluziunii și îmbunătățirea mecanismelor și instrumentelor de coordonare și implementare a politicii naționale de dezvoltare regională.

#dezvoltarea țării #strategie #Andrei Spinu

Peste 150 de pompieri și salvatori voluntari din Republica Moldova s-au reunit la cea de-a patra ediție a Festivalului Pompierilor Voluntari în satul Gura Bîcului, raionul Anenii Noi. Evenimentul a fost dedicat eroilor care își riscă viața pentru siguranța comunităților – o zi plină de emoții și energie, cu activități educative, competiții spectaculoase, expoziție de tehnică de intervenție, târguri cu produse locale, distracție pentru copii și multă voie bună.

În cadrul festivalului, echipele de pompieri voluntari și-au demonstrat viteza și spiritul de echipă în două probe captivante: „Desfășurarea de luptă de la autospeciala pentru intervenție”, care le-a testat coordonarea, și „Pista cu obstacole”, o probă individuală de forță și rezistență.

„Voluntariatul înseamnă inițiativă, spirit de echipă și dorința sinceră de a contribui la binele comun. Aceste activități îi formează pe tineri, îi învață să acționeze cu hotărâre și să aibă încredere în propriile forțe”, a punctat ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin.

Ambasadoarea Uniunii Europene, Iwona Piórko, a evidențiat importanța implicării comunitare și a cooperării europene în gestionarea situațiilor de urgență.

„Când se produce un dezastru, fiecare minut contează – și adesea pompierii voluntari sunt cei care ajung primii la fața locului. Ei sunt vecini care își ajută vecinii, cetățeni care își protejează comunitățile, oameni care se solidarizează atunci când este cel mai important. Prin acest proiect, UE investește în siguranța cetățenilor moldoveni și în consolidarea capacităților locale de intervenție în situații de urgență”, a subliniat Iwona Piórko, ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova.

Vizitatorii au descoperit standuri cu produse locale și obiecte de artizanat, iar copiii s-au bucurat de o zonă dedicată cu activități educative, ateliere de decupat mașinuțe de pompieri din carton, expoziție de tehnică și echipamente de intervenție, joc de realitate virtuală și un program artistic cu multă muzică și voie bună.

În prezent, în Republica Moldova activează circa 25 de posturi de pompieri și salvatori voluntari, cu peste 300 de voluntari implicați activ. Pentru a atinge un timp mediu de intervenție similar cu cel din statele Uniunii Europene – sub 15 minute – este necesară extinderea rețelei la cel puțin 114 posturi active în zonele rurale.

Proiectul „EU4Moldova Rezilientă: Stat sigur, comunități puternice”, finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Solidarity Fund PL în Moldova, prevede construcția a zece posturi noi de pompieri și salvatori voluntari, renovarea altor zece, precum și dotarea a 35 de unități cu echipamente moderne. Valoarea totală a investițiilor se ridică la 44 milioane de lei, fonduri oferite de Uniunea Europeană.