STUDIU: Luna a intrat într-o nouă epocă. La ce ne putem aștepta?

Timp de mii de ani, Luna i-a inspirat pe oameni de la distanță, cu toate că luminosul far de pe cerul nopții era prea departe pentru a fi explorat. Situația s-a schimbat, însă, pe data de 13 septembrie 1958, atunci când nava spațială Luna 2 a fostei Uniuni Sovietice a atins suprafața satelitului natural al Pământului, scrie CNN.

Sonda lunară sovietică a produs un crater când a atins suprafața Lunii undeva între regiunile Mare Imbrium și Mare Serenitatis, potrivit NASA. Acel moment crucial a marcat începutul explorării Lunii de către oameni, iar unii oameni de știință propun acum ca acel moment să reprezinte și începutul unei noi epoci geologice – o perioadă de timp din istorie – numită „Antropocenul lunar”, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Geoscience.

„Ideea este cam la fel ca discuția despre Antropocenul de pe Pământ – explorarea măsurii în care oamenii au afectat planeta noastră”, a spus autorul principal al studiului, Justin Holcomb, cercetător postdoctoral de la Universitatea din Kansas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ideea recunoașterii unei astfel de epoci vine într-un moment în care agențiile spațiale civile și alte entități comerciale din domeniu sunt tot mai interesate de întoarcerea omului pe Lună. Autorii studiului susțin că mediul lunar, modificat deja de oamenii care l-au explorat la începutul erei Antropocenul lunar, va fi schimbat în moduri și mai drastice pe măsură ce misiunile spațiale către Lună se înmulțesc.

Luna este plină de urme ale explorării umane

De la aselenizarea navei Luna 2, mai mult de 100 de alte nave s-au prăbușit sau au aterizat lin pe Lună, iar oamenii au perturbat suprafața Lunii în cel puțin 58 de alte locații, potrivit studiului. Aselenizarea este un proces extrem de dificil cel mai bine demonstrat de numeroasele cratere provocate de prăbușirea navelor spațiale trimise de om pe Lună. Odată cu primul om care a pășit pe Lună – Neil Armstrong în 1969 – o mulțime de obiecte au fost abandonate acolo de cei 12 astronauți NASA care au explorat suprafața Lunii, inclusiv componente ale navelor spațiale, steaguri, fotografii, mingi de golf, pungi cu excremente umane și texte religioase.

Noua cursă spațială pentru (re)cucerirea Lunii

O nouă cursă spațială se încinge pe măsură ce tot mai multe țări își propun să trimită roboți, dar și oameni, pe Lună pentru a explora zone mai puțin studiate și dificil de accesat. Misiunea Chandrayaan-3 a Indiei a produs un moment istoric în 2023 când a aterizat cu succes pe suprafața Lunii, după ce navele Luna 25 a Rusiei și HAKUTO-R a companiei japoneze Ispace s-au prăbușit. Anul acesta, mai multe misiuni se vor îndrepta spre Lună, inclusiv sonda de aselenizare „Moon Sniper” a Japoniei, a cărei aterizare este programată pentru data de 19 ianuarie.

NASA încearcă să trimită din nou oameni pe Lună în 2026 prin programul Artemis.

Printre planurile ambițioase ale agenției spațiale americane se numără construirea de habitate pe Lună unde astronauții să își poată desfășura activitățile pe termen lung. China plănuiește și ea să trimită oameni pe Lună. „În contextul unei noi curse spațiale, peisajul lunar va fi complet diferit în 50 de ani”, a spus Holcomb.

„Mai multe țări vor fi prezente, ceea ce va aduce numeroase provocări. Obiectivul nostru este să spulberăm mitul lunar-static și să evidențiem importanța impactului nostru, nu doar în trecut, dar și cel curent și din viitor.” „Încercăm să inițiem discuții despre impactul nostru pe suprafața Lunii înainte de a fi prea târziu.”

#lună #NASA #studiu

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.