Curs valutar
  • EUR
    19.9714
    -0.0025%
  • USD
    17.2301
    -0.314%
  • RUB
    0.2025
    -1.4815%
  • RON
    3.8104
    0.0262%
  • UAH
    0.3852
    -0.3115%

Toate știrile

18 august 2026

STUDIU: Luna a intrat într-o nouă epocă. La ce ne putem aștepta?

16 Ian. 2024, 08:52
 // Categoria: Cosmos // Autor:  Redacția Realitatea
16 Ian. 2024, 08:52 // Cosmos //  Redacția Realitatea

Timp de mii de ani, Luna i-a inspirat pe oameni de la distanță, cu toate că luminosul far de pe cerul nopții era prea departe pentru a fi explorat. Situația s-a schimbat, însă, pe data de 13 septembrie 1958, atunci când nava spațială Luna 2 a fostei Uniuni Sovietice a atins suprafața satelitului natural al Pământului, scrie CNN.

Sonda lunară sovietică a produs un crater când a atins suprafața Lunii undeva între regiunile Mare Imbrium și Mare Serenitatis, potrivit NASA. Acel moment crucial a marcat începutul explorării Lunii de către oameni, iar unii oameni de știință propun acum ca acel moment să reprezinte și începutul unei noi epoci geologice – o perioadă de timp din istorie – numită „Antropocenul lunar”, potrivit unui studiu publicat în revista Nature Geoscience.

„Ideea este cam la fel ca discuția despre Antropocenul de pe Pământ – explorarea măsurii în care oamenii au afectat planeta noastră”, a spus autorul principal al studiului, Justin Holcomb, cercetător postdoctoral de la Universitatea din Kansas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ideea recunoașterii unei astfel de epoci vine într-un moment în care agențiile spațiale civile și alte entități comerciale din domeniu sunt tot mai interesate de întoarcerea omului pe Lună. Autorii studiului susțin că mediul lunar, modificat deja de oamenii care l-au explorat la începutul erei Antropocenul lunar, va fi schimbat în moduri și mai drastice pe măsură ce misiunile spațiale către Lună se înmulțesc.

Luna este plină de urme ale explorării umane

De la aselenizarea navei Luna 2, mai mult de 100 de alte nave s-au prăbușit sau au aterizat lin pe Lună, iar oamenii au perturbat suprafața Lunii în cel puțin 58 de alte locații, potrivit studiului. Aselenizarea este un proces extrem de dificil cel mai bine demonstrat de numeroasele cratere provocate de prăbușirea navelor spațiale trimise de om pe Lună. Odată cu primul om care a pășit pe Lună – Neil Armstrong în 1969 – o mulțime de obiecte au fost abandonate acolo de cei 12 astronauți NASA care au explorat suprafața Lunii, inclusiv componente ale navelor spațiale, steaguri, fotografii, mingi de golf, pungi cu excremente umane și texte religioase.

Noua cursă spațială pentru (re)cucerirea Lunii

O nouă cursă spațială se încinge pe măsură ce tot mai multe țări își propun să trimită roboți, dar și oameni, pe Lună pentru a explora zone mai puțin studiate și dificil de accesat. Misiunea Chandrayaan-3 a Indiei a produs un moment istoric în 2023 când a aterizat cu succes pe suprafața Lunii, după ce navele Luna 25 a Rusiei și HAKUTO-R a companiei japoneze Ispace s-au prăbușit. Anul acesta, mai multe misiuni se vor îndrepta spre Lună, inclusiv sonda de aselenizare „Moon Sniper” a Japoniei, a cărei aterizare este programată pentru data de 19 ianuarie.

NASA încearcă să trimită din nou oameni pe Lună în 2026 prin programul Artemis.

Printre planurile ambițioase ale agenției spațiale americane se numără construirea de habitate pe Lună unde astronauții să își poată desfășura activitățile pe termen lung. China plănuiește și ea să trimită oameni pe Lună. „În contextul unei noi curse spațiale, peisajul lunar va fi complet diferit în 50 de ani”, a spus Holcomb.

„Mai multe țări vor fi prezente, ceea ce va aduce numeroase provocări. Obiectivul nostru este să spulberăm mitul lunar-static și să evidențiem importanța impactului nostru, nu doar în trecut, dar și cel curent și din viitor.” „Încercăm să inițiem discuții despre impactul nostru pe suprafața Lunii înainte de a fi prea târziu.”

Realitatea Live

17 Aug. 2026, 22:43
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
17 Aug. 2026, 22:43 // Slider //  Ana Panaguța

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!