Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

22 august 2026

Tensiuni aprinse la summitul de la Bruxelles! Ungaria – provocată să părăsească UE. Din ce cauză?

25 Iun. 2021, 16:27
 // Categoria: În Lume // Autor:  Realitatea.md
25 Iun. 2021, 16:27 // În Lume //  Realitatea.md

Liderii statelor membre ale UE l-au condamnat dur pe colegul lor, premierul ungar Viktor Orban, pentru legea sa împotriva promovării homosexualităţii în rândul minorilor, considerată homofobă, fiind lansată inclusiv provocarea ca Ungaria să părăsească Uniunea Europeană. Controversata legislaţie ungară a stârnit o dezbatere neobişnuit de aprinsă la summitul celor 27 de ţări de la Bruxelles.

Legea a determinat 17 state membre, printre care Franţa, Germania, Olanda, Italia şi Belgia, să le scrie liderilor UE Charles Michel şi Ursula von der Leyen şi secretarului general al ONU Antonio Guterres (invitat la summit) despre necesitatea de a susţine valorile europene.

Premierul olandez i-a propus Ungariei să iasă din UE

Membru al familiei liberale Renew Europe și unul dintre cei 17 semnatari, premierul olandez Mark Rutte a fost foarte ofensiv în abordare și a susţinut că Ungaria ”nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană”.

”În opinia mea, (…) ei nu mai au ce să caute în UE, dar nu doar eu decid”, a spus Rutte la sosirea la summitul european, potrivit AFP, premierul liberal olandez adăugând că doreşte să facă Ungaria ”să cedeze” în acest subiect. Potrivit unor surse europene, el i-a spus lui Viktor Orban că, dacă nu-i plac valorile UE, ar trebui să activeze articolul 50 din tratat “care a fost creat în acest scop” şi să părăsească Uniunea – aşa cum au făcut britanicii.

Premierul batav a primit replică din partea ministrului ungar al justiției, Judit Varga, care a spus că țara sa “nu doreşte să părăsească UE”, ci “dimpotrivă, vrem să o salvăm de ipocriţi”.

Premierul luxemburghez a povestit lupta sa pentru a fi acceptat în societate ca homosexual

Rutte a mai povestit că reuniunea liderilor UE a devenit neobișnuit de emoționantă joi seară, când luxemburghezul Xavier Bettel a povestit despre propriile lupte pentru a fi acceptat ca homosexual.

“Toată lumea avea lacrimi în ochi”, a declarat premierul olandez Mark Rutte reporterilor la primele ore ale dimineții de vineri, relatează Politico Europe.

Bettel a luat cuvântul în timp ce mai mulți lideri UE îl mustrau pe rând pe premierul ungar Viktor Orbán. El a făcut apel direct la Orbán să oprească legea.

“Eu nu am devenit homosexual. Eu sunt. Nu este o alegere. Mama mea urăște faptul că sunt gay, trăiesc cu asta. Și acum puneți asta într-o lege. Vă respect, dar aceasta este o linie roșie. Este vorba despre drepturile de bază, despre dreptul de a fi diferit”, i-a spus Bettel liderului conservator maghiar.

Nu a fost o discuție diplomatică, ci o confruntare

Tot un membru al familiei politice liberale, premierul belgian Alexander De Croo a comentat că acest dialog “nu a fost o discuţie diplomatică, a fost mai degrabă o confruntare”, calificând acest moment drept “istoric”.

De Croo a subliniat că ”aproape toţi” participanţii l-au criticat pe liderul suveranist, care nu a putut conta decât pe sprijinul omologului său polonez şi “puţin” pe al celui sloven.

”Discuţia a fost animată şi foarte, foarte sinceră. Am fost cu toţii foarte clari în ceea ce priveşte valorile fundamentale care sunt importante pentru noi”, a declarat cancelarul german, Angela Merkel.

Potrivit sursei citate, premierul luxemburghez, Xavier Bettel, a declarat că s-a depăşit o “linie roşie”, iar premierul suedez Stefan Lofven a avertizat că concetăţenii săi nu doresc să “trimită bani către o ţară” care acţionează în acest fel, deşi fondurile europene reprezintă o importantă mană cerească pentru Ungaria.

Această lege ”nu mi se pare că este conformă cu valorile noastre”, a apreciat preşedintele francez, Emmanuel Macron, sperând să poată să-l convingă pe liderul ungar de o ”schimbare a acestui text”.

Orban îi acuză pe liderii europeni că nu au citit legea adoptată la Budapesta

Premierul maghiar Viktor Orban s-a apărat, precizând că ”legea nu se referă la homosexuali, (ci) la modul în care părinţii vor să îşi educe copiii în materie de sex”,

El i-a acuzat pe omologii săi europeni că nu au citit-o.

Legea prevede că “pornografia şi conţinutul care prezintă sexualitatea sau promovează devierea identităţii de gen, schimbarea de sex şi homosexualitatea nu trebuie să fie accesibile persoanelor sub 18 ani”.

Textul controversat i-a adus Budapestei o scrisoare de mustrare din partea Comisiei, care i-a dat termen până la 30 iunie pentru a răspunde. Executivul UE are competenţa de a iniţia proceduri pentru încălcări ale legislaţiei UE care ar putea duce la sesizarea Curţii de Justiţie a UE şi la aplicarea de sancţiuni.

Uniunea Europeană este pregătită să “meargă în instanță” dacă Ungaria va continua să aplice legea controversată care interzice prezentarea homosexualității minorilor, a declarat joi Didier Reynders, comisarul european pentru justiție, informează și Politico Europe.

Comentariile lui Reynders au oferit mai multă claritate cu privire la strategia Comisiei de a ataca Ungaria în această problemă, la o zi după ce președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis că va lupta împotriva acestei legi. Vorbind reporterilor la o reuniune a liderilor liberali înainte de summitul liderilor UE, Reynders a declarat că UE este pregătită să lanseze “o procedură de încălcare a dreptului european” împotriva Ungariei, dacă este necesar, un proces care s-ar putea încheia cu sancțiuni financiare pentru Ungaria.

Într-un gest de susținere a comunității LGBT, Parlamentul European a arborat drapelul curcubeu la sediile acestei instituţii europene şi ale reprezentanţelor acesteia în statele UE, după refuzul UEFA ca stadionul Allianz Arena din München să fie iluminat în culorile curcubeului la partida Germania-Ungaria de la EURO 2020 şi în contextul criticilor europene la adresa Ungariei pe tema unei legi care interzice în această ţară promovarea homosexualităţii în şcoli.

Realitatea Live

22 Aug. 2026, 16:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Realitatea.md
22 Aug. 2026, 16:09 // Slider //  Realitatea.md

Un raport al Serviciului de Cercetare al Congresului SUA (CRS) avertizează asupra intensificării amenințărilor hibride rusești în Europa. România este prezentată drept țintă principală a acestor acțiuni.

Documentul se referă la activități de sabotaj, atacuri cibernetice, ingerințe politice și încălcări ale spațiului aerian, informează Antena3. Potrivit raportului, asemenea acțiuni pot afecta nu doar stabilitatea și securitatea țării, ci și infrastructura critică, dezvoltarea resurselor energetice offshore și alte interese comerciale strategice ale României.

Autorii afirmă că asemenea operațiuni s-au intensificat atât ca număr, cât și ca gravitate, în timp ce Rusia folosește aceste tactici pentru a submina sprijinul european pentru Ucraina și pentru a destabiliza sau complica un răspuns european unitar la politicile și acțiunile Moscovei.

În document se mai arată că România și Bulgaria s-au fi confruntat cu o intensificare a amenințărilor hibride rusești începând din 2022. Printre acțiunile atribuite rușilor se numără inclusiv bruiajul GPS în Marea Neagră, dar și campaniile de dezinformare.

Cu referire la sabotaj, se precizează că în 2025, autoritățile române din domeniul informațiilor au anunțat că au dejucat o operațiune de sabotaj care viza infrastructura critică și au făcut conexiunea între suspect și „o rețea extinsă de sabotori care vizează țări europene, controlată prin intermediari de serviciile secrete ruse”. Într-un dosar penal aflat în desfășurare, suspectați sunt doi cetățeni ucraineni, care ar fi fost recrutați și coordonați de serviciile speciale ale Kremlinului.

Analiza indică că Moscova folosește războiul hibrid pentru a testa reacția statelor vizate și pentru a le consuma resursele, în timp ce oficialii NATO, UE și ai SUA consideră că intensificarea acestor acțiuni este legată cel puțin parțial de sprijinul occidental pentru Ucraina și de încercarea Moscovei de a slăbi unitatea transatlantică.

Relatând despre dezinformare, autorii notează că Rusia vrea să creeze un climat de incertitudine și anxietate în societatea românească, să fragmenteze coeziunea societății românești, erodeze încrederea în alianța NATO și instituțiile UE și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.