Uniunea Europeană a prevenit Regatul Unit că trebuie să aplice pe deplin acordurile Brexit existente privind cetățenii UE și Irlanda de Nord înainte de accepta o resetare a relației cu Londra, informează The Guardian. Un document scurs în presă și prezentat de Financial Times enumeră opt cerințe ale Uniunii Europene pentru noul guvern laburit dacă acesta din urmă dorește să demonstreze ”angajamentul real al guvernului britanic” față de o revizuire de bună credință a relației cu UE.
Liderii UE s-au arătat ”deschiși” cu privire la viitoarea relație cu Regatul Unit, iar Germania s-a declarat entuziasmată de un acord privind mobilitatea tinerilor.
Aceștia au evocat, de asemenea, posibilitatea unui nou acord UE-Regatul Unit, care ar putea cuprinde acorduri privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale și alte aspecte importante.
Dar documentul, redactat de Comisia Europeană și nu de diplomați, oglindește cicatricile profunde lăsate de abordarea guvernului anterior față de UE, surse din cadrul blocului european declarând pentru The Guardian că acordul Brexit în sine nu face obiectul renegocierii.
Preocupările Comisiei Europene ar fi fost ridicate de vicepreședintele UE, Maros Sefcovic, la prima sa întâlnire cu noul ministru al relațiilor cu UE, Nick Thomas-Symonds, la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni.
”UE se angajează să aibă o agendă pozitivă cu Regatul Unit, bazată pe respectarea deplină și pe punerea în aplicare fidelă și la timp a acordului de retragere, inclusiv a acordului-cadru de la Windsor, precum și a acordului comercial și de cooperare, care reprezintă piatra de temelie a relației UE – Regatul Unit”, a precizat Comisia Europeană.
Bruxelles-ul a transmis în mod explicit Regatului Unit că trebuie să schimbe abordarea Ministerului de Interne cu privire la cetățenii UE care aveau mai puțin de cinci ani în Regatul Unit înainte de Brexit.
Săptămâna trecută, mai multe hotărâri ale instanțelor judecătorești regionale și o hotărâre a Curții Supreme au scos la iveală inconsecvențe în abordarea autorităților locale privind drepturile cetățenilor UE cu statut pre-settled la servicii de asistență socială.
Luna trecută, Comisia Europeană Comisia Europeană a decis să trimită Regatului Unit un aviz motivat referitor la nerespectarea legislației UE privind libera circulație a cetățenilor UE și a membrilor familiilor acestora.
Decizia vine după ce executivul european a constatat că există au existat mai multe deficiențe în punerea în aplicare de către Regatul Unit a Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, care continuă să afecteze cetățenii UE în cadrul Acordului de retragere.
”Aceasta se referă în special la dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre (articolul 21 din TFUE), la libera circulație a lucrătorilor (articolul 45 din TFUE) și la libertatea de stabilire (articolul 49 din TFUE), precum și la transpunerea Directivei privind libera circulație din 2004. În acest context, în mai 2020, Comisia a trimis o scrisoare de punere în întârziere Regatului Unit. În urma răspunsului primit, Comisia a constatat că mai multe aspecte nu au fost abordate, în special elemente privind cetățenii UE sau membrii familiilor acestora (de exemplu, copiii aflați sub tutelă legală sau membrii familiei extinse) care își exercită dreptul la liberă circulație și care ar trebui să beneficieze de Acordul de retragere”, precizează executivul european într-un comunicat.
Instituția europeană i-a oferit Regatului Unit două luni pentru a lua măsurile necesare. În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
Revenind la documentul publicat de Financial Times, Comisia Europeană se pare că dorește ca Regatul Unit să accelereze punerea în aplicare a unui acord privind furnizarea de date către UE cu privire la conținutul coletelor.
Bruxelles-ul a ridicat, de asemenea, semne de întrebare cu privire aplicarea completă a acordurilor comerciale din Irlanda de Nord convenite în cadrul așa-numitului acord-cadru de la Windsor.
Acordul-cadru de la Windsor se fundamentează pe trei piloni:
- stabileşte un sistem de benzi verzi şi roşii între Marea Britanie şi Irlanda de Nord pentru a fluidiza circulația mărfurilor, protejând astfel și piața unică europeană;
- tratează aplicarea anumitor legi comunitare şi, în consecinţă, situaţia în care unele legi britanice nu pot fi aplicate în regiune prin introducerea unui sistem similar cu cel al Norvegiei. Bruxelles-ul va trebui să informeze Londra în prealabil cu privire la noile reguli sau directive care afectează Irlanda de Nord, astfel încât sistemul britanic să aibă opţiunea de a le studia şi de a face recurs.
- introduce o clauză de salvgardare care oferă un cuvânt mai puternic Adunării Irlandei de Nord prin așa-numita ”frână Stormont”. Instituția nord-irlandeză are dreptul de a bloca aplicarea noilor legi europene în provincie.
