Curtea de Conturi a Republicii Moldova a examinat Raportul auditului conformității gestionării și utilizării resurselor destinate domeniului sănătății pentru prevenirea și combaterea răspândirii infecției COVID-19. Scopul misiunii de audit a fost evaluarea întregului proces de gestionare a mijloacelor financiare publice la etapa planificării, evaluării, atribuirii, executării și monitorizării contractelor de achiziții publice.

Probele de audit au fost acumulate în cadrul MSMPS, Ministerului Finanțelor, Centrului pentru Achiziții Publice Centralizate în Sănătate, 38 de instituții medico-sanitare publice de diferite niveluri și subordonări, SA „SanFarm-Prim”, 5 operatorii economici, Agenției Achiziții Publice, Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, Serviciului Vamal al Republicii Moldova, precum și în cadrul altor entități implicate.

În anul 2020 pandemia de COVID-19 a fost cu provocări pentru sistemul medical din Republica Moldova şi cu necesitatea de adaptare rapidă la situație, în special pentru asigurarea instituțiilor medicale cu echipamente de protecție și aprovizionarea neîntreruptă cu medicamente. Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, în perioada 17 martie – 15 mai 2020, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a solicitat CAPCS de a întreprinde măsurile necesare pentru inițierea procedurilor de achiziții publice pentru echipamentele de protecție în cantitățile necesare funcționării instituțiilor medico-sanitare publice pentru 3 luni. Calcularea necesarului de echipamente de protecție a fost efectuat de către Organizația Mondială a Sănătății care a estimat că mijloacele financiare necesare pentru a procura echipamentele de protecție vor constitui 190 milioane lei.

Totodată, potrivit auditului și reieșind din evoluția situației pandemice, sub presiunea efectelor produse și a constrângerilor financiare, mijloacele financiare în sumă de 147,0 milioane lei nu au fost suficiente pentru a asigura sistemul medical cu echipamente de protecție în cele 3 luni de stare urgență. Astfel, în cadrul procedurilor de achiziții s-au procurat cantități reduse de echipamente, și anume, cu 11,7 mil. unități mai puțin comparativ cu necesarul estimat de 13,4 mil. unități. În consecință, cu derogare de la cadrul legal, s-a dispus dreptul ca instituțiile medicale să desfășoare de sine stătător proceduri de achiziții publice de medicamente, echipamente de protecție și alte produse de uz medical, pentru combaterea pandemiei.

Cu referire la etapa de evaluare și selectare a ofertelor, în cadrul procedurilor de achiziții publice centralizate, au fost admise neconformități care au determinat utilizarea netransparentă a mijloacelor financiare publice. Astfel, conform auditului, la achiziționarea ecranelor de protecție și a respiratoarelor, nu a fost negociată oferta operatorului economic, în special prețul, cerințe prevăzute de Regulamentul cu privire la achizițiile publice, fiind folosită procedura de negociere. Această situație a determinat utilizarea ineficientă a mijloacelor financiare în sumă de 7,7 milioane lei. De asemenea, nu au fost negociate nici alte clauze ale contractului, iar termenul de livrare și achitare a bunurilor a fost adaptat și transpus în contract potrivit disponibilității operatorului economic.

La acest capitol, au fost înregistrate și alte iregularități:

în cadrul procedurii de achiziție publică centralizată a 38 de ultrasonografe de înaltă performanță în sumă de 11 milioane lei, grupul de lucru a desemnat câștigător ofertantul care a depus oferta cu specificații tehnice eronate;
în alt caz a fost anulată achiziționarea unităților de radiografie mobile în sumă de circa 4,5 milioane lei, în lipsa unui motiv documentat.

Procesul de realizare a contractelor de achiziții publice a fost afectat de constrângerile perioadei pandemice și de tergiversarea procedurilor de achiziții publice centralizate. Astfel, CAPCS a desfășurat 30 de proceduri de achiziții publice, prin intermediul cărora au fost contractate bunuri în sumă de 338 milioane lei, necesare instituțiilor medicale pentru combaterea pandemiei COVID-19. Se denotă că, nu au fost valorificate 45 milioane lei pentru achiziții de echipamente de protecție, medicamente și alte bunuri destinate prevenirii și combaterii infecției COVID-19, situație determinată de mai mulți factori.

Totodată, au fost atestate unele deficiențe în procesul de achiziționare centralizată a echipamentelor de protecție, generate de necesitatea urgentă de contractare a bunurilor, precum și de sistemul complex de colectare a necesităților de la instituțiile medicale. Astfel:

contractarea a 90,0 mii de combinezoane și costume de maximă protecție, în sumă de 6,4 milioane lei, s-a efectuat în lipsa evaluării necesităților, înaintate de către instituțiile medicale;
modificarea solicitării cu majorarea cu 75,0 mii a cantităților de combinezoane și costume de maximă protecție, prezentate inițial de către instituțiile medicale, aspectul nefiind argumentat și documentat;
în cadrul procedurii de achiziții a respiratoarelor, mănușilor, ecranelor de protecție se constată că, de la solicitare și până la atribuirea contractelor de achiziții publice au decurs mai mult de 3 luni de zile. Drept urmare, nu s-a asigurat realizarea și valorificarea contractului de solicitare a 4,5 milioane de mănuși și respiratoare în sumă de 8,4 milioane lei.
procesul de atribuire și de contractare a consumabilelor medicale (17.08.2020) s-a efectuat după 3 luni de la solicitarea și colectarea evaluării necesităților de la instituțiile medicale (27.05.2020). De asemenea, s-a constatat nevalorificarea bunurilor în sumă 13 milioane lei, pe motivul încheierii tardive a contractelor, nesolicitării de către instituțiile medicale a bunurilor contractate, precum și pe motiv că operatorii economici la acel moment nu le aveau în stoc.

Totodată, se denotă că în perioada stării de urgență în sănătate, Societatea pe Acțiuni SanFarm-Prim a recepționat echipamentele de protecție, care au fost achiziționate centralizat, și a avut sarcina de a le repartiza instituțiilor medicale pentru a asigura funcționalitatea acestora în lunile martie-mai. Auditul a constatat că până la moment acestea nu au fost repartizare integral, iar la 31 decembrie 2020 erau stocate bunuri în sumă de 13 milioane lei.

Evaluarea stocurilor de medicamente recomandate de Protocoalele clinice în tratamentul infecției de COVID-19 relevă existența stocurilor de preparate neutilizate, ca rezultat al modificării Protocoalelor clinice aferent tratamentului infecției. Astfel, la 10 instituții medico-sanitare publice s-a stabilit că unele tipuri de medicamente, în sumă de 623,0 mii lei, deși au fost achiziționate, nu au fost utilizate și incluse în tratamentul pacienților cu COVID-19, pe motiv că acestea au fost mai puțin eficiente în tratamentul infecției.

Totodată, în contextul modificării Protocolului clinic național „Infecția cu coronavirus de tip nou”, unele stocuri de medicamente, în sumă de 2,0 milioane lei, urmau a fi distribuite la instituțiile medicale de diferite nivele, pentru a asigura utilizarea eficientă a acestora. Se contată că, la 20 iulie 2021 acest proces de redistribuire a fost realizat pe deplin, la solicitarea echipei de audit.

Auditul denotă că, aprovizionarea instituțiilor medicale cu combinezoane de unică folosință și a costumelor de maximă protecție a fost afectată de încheierea tardivă a contractelor de achiziții. Pentru a asigura realizarea contractelor s-a dispus prelungirea termenului de executare a contractelor până la 31 martie 2021. Aceste circumstanțe au determinat instituțiile medicale ca până la livrarea bunurilor să achiziționeze de sine stătător aceste echipamente de protecție în unele cazuri la prețuri majorate, iar la 30.06.2021 să dispună de stocuri în sumă de 6 milioane lei.

De asemenea, auditul a stabilit deficiențe la etapa de realizare și livrare a dispozitivelor medicale. Astfel, deși, unitățile de radiografie mobilă au fost solicitate de a fi achiziționate în regim de urgență, operatorii economici au livrat aceste utilaje medicale pentru 14 instituțiile medicale raionale cu întârziere, nefiind calculate și încasate regulamentar penalități (100,0 mii lei).

Concomitent, o instituție medicală a recepționat cu întârziere ultrasonograful solicitat de urgență pentru a asigura acordarea asistenței medicale pacienților cu forme medii și grave cu COVID-19. Se relevă că entitatea nu a asigurat calcularea și încasarea regulamentară a penalităților, iar la recepționarea dispozitivului medical în valoare de 1,8 milioane lei, nu a solicitat operatorului economic extrasul din Registrul de Stat al Dispozitivelor Medicale, dispozitivul nefiind înregistrat regulamentar în sistemul informațional de management al dispozitivelor medicale. Analiza repartizării ulterioare a acestui dispozitiv către instituția medicală a stabilit că operatorul economic a aplicat un adaus comercial de 685 mii lei, ceea ce constituie 61 % din valoarea bunului achiziționat. În context se denotă că adaosul comercial pentru dispozitivele medicale nu este reglementat de către actele normative în vigoare.

Totodată, se relevă că conformitatea procedurilor de achiziții publice a fost afectată de prevederile specifice perioadei pandemice și de necesitățile stringente, care au limitat transparența procesului. Astfel, unele instituții medicale nu au asigurat optimizarea cheltuielilor în perioada stării de urgență și au efectuat achiziții în sumă de 1,5 milioane lei pentru reparațiilor capitale şi curente, procurarea mijloacelor fixe, care potrivit cerințelor urmau a fi suspendate.

În context, Curtea de Conturi concluzionează că, anul 2020 a fost marcat de pandemia infecției COVID-19, perioadă în care autorităților publice le-a revenit o sarcină complicată de a gestiona o situație de criză pentru care sistemul medical al Republicii Moldova, dar și cel mondial nu a dispus de practici în acest sens. Astfel, instituțiile publice și-au concentrat eforturile pentru gestionarea pandemiei cu consolidarea capacităților instituțiilor medicale prin dotarea cu echipamente speciale și de protecție, dispozitive medicale și medicamente pentru a asigura prestarea serviciilor medicale cetățenilor.

Constatările misiunii de audit denotă necesitatea intensificării proceselor de control intern, în special aferent achizițiilor publice, la toate etapele și pentru toate entitățile publice implicate în proces, cu elaborarea unui plan de acțiuni sistemic, ceea ce ar diminua riscurile și neconformitățile posibile.

#CCRM #MSMPS #raport de audit

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.