Cererea de extrădare a deputatului fugar și condamnat de prima instanță, Ilan Șor, expediată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova Israelului este încă în proces de examinare. Declarațiile aparțin ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco, care a oferit detalii și în cazul altor cereri, în contextul prezentării unui proiect, care va permite instrumentarea cauzelor penale în lipsa persoanei vizate, dacă aceasta se eschivează de la organele de drept.
Litvinenco a amintit că, prima cerere de extrădare a lui Șor a fost expediată în luna martie 2020, iar cea de-a doua – în septembrie 2021, care a fost mai mult „un mesaj de clarificare”. Deja în luna decembrie 2021 a fost trimisă de către Ministerul Justiției o nouă solicitare.
„Sunt regulile și procedurile Israelului, iar Republica Moldova nu poate influența mersul lucrurilor. Noi tot suntem în așteptarea unei decizii de la instituțiile competente ale Israelului”, a spus Litvinenco.
În privința fostului lider al Partidului Democrat, Vlad Plahotniuc, ministrul Justiției afirmă că nu există informații oficiale despre locul aflării acestuia.
„Din ce cunosc eu, el se află în Cirul de Nord, dar informația respectivă nu este confirmată de către vreun stat. Au fost mai multe solicitări pentru Interpol. La etapa respectivă ele au fost respinse și, din câte cunosc, Procuratura urmează să vină cu alte solicitări”, a menționat ministrul.
Referitor la controversatul om de afaceri, Veaceslav Platon, Sergiu Litvinenco, la fel a declarat că au fost expediate cereri de extrădare, care încă sunt în lucru și autoritățile de drept din țara noastră așteaptă răspuns.
„Sunt mai multe solicitări de extrădare. Știu că au fost înainte solicitări de extrădare în cazul tuturor personajelor care au avut legătură cu statul capturat și care nu sunt în acest moment în Republica Moldova”, a spus Sergiu Litvinenco.
Amintim că, Sergiu Litvinenco a prezentat astăzi un proiect prin care Ministerul Justiției propune modificarea legislației, astfel încât, cetățenii care sunt cercetați penal, dar se eschivează de la „actul justiției” să poată fi anchetați și condamnați, însă cu posibilitatea de a contesta decizia instanței.


