Șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, nu intenționează să demisioneze din funcție, nu înțelege rostul modificărilor propuse de Ministerul Justiției privind fuziunea PA cu PCCOCS, însă promite să muncească în continuare în interesul cetățenilor până la finalul mandatului. Declarații în acest sens au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă. Dragalin a mai spus că nu a fost invitată la audieri în Parlament, în legătură cu această inițiativă.

„Nu am fost invitată la Parlament pentru audieri, nu cunosc care sunt scopurile acestor modificări, eu sunt în această funcție pentru un mandat de 5 ani de zile. O să continui să lucrez în interesul cetățenilor și mai departe aflu și eu din presă ce se întâmplă în alte instituții ale statului”, a precizat Dragalin.

Menționăm, inițiativa care prevede fuzionarea Procuraturii Anticorupție (PA) cu Procuratura pentru Combaterea Crimei Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) nu a fost inclusă pe ordinea de zi a ședinței extraordinare a Parlamentului, care are loc joi, 29 ianuarie curet.

Întrebată ce va face dacă propunerea Ministerului Justiției va trece de Parlament, iar funcția de procuror-șef va fi lichidată, Veronica Dragalin a spus următoarele:

„Eu o să decid cînd văd modificările. Nu cred că are sens acum să ghicim, speculăm, ce o să se întâmple sau nu. Eu am mai multe lucruri importante la care să mă gîndesc, dosare penale la care lucrăm. (…) Nu am stat să îmi planific cu 10 pași înainte ce va urma, dacă Parlamentul adoptă așa o lege”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru a anunțat că Procuratura Anticorupție (PA) ar putea să fuzioneze cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS). În replică, Veronica Dragalin a anunțat că se opune. Șeful de la PCCOCS, Victor Furtună, nu a răspuns la apelurile redacției noastre pentru o reacție.

Propunerea a fost dur criticată de experții din domeniu, inclusiv și de Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), care a spus că este „o măsură pripită, riscantă și nepregătită, care ar putea genera probleme sistemice mai mari decât cele pe care își propune să le rezolve”.

Iulian Groza critică propunerea MJ de fuziune a PA cu PCCOCS: O măsură pripită, riscantă și nepregătită

#lege #mandat #modificari #Veromica Dragalin

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.