Platforma Femeilor Deputate din Parlamentul Republicii Moldova din legislatura a XI-a a fost lansată oficial astăzi, 17 iunie, eveniment la care a participat șefa statului, Maia Sandu, deputate din majoritatea parlamentară și din opoziție din Parlamentul European, Senatul României și Camera Deputaților a României, reprezentante a agențiilor partenere de dezvoltare și a organizațiilor societății civile.

Platforma reprezintă un nou cadru de cooperare și dialog intra-instituțional, care va uni eforturile pentru a asigura echitatea și egalitatea drepturilor femeilor și pentru a preveni și combate violența împotriva femeilor și violența domestică. Totodată, se urmărește promovarea independenții și abilitării economice a femeilor și a politicilor prietenoase familiei prin inițiativă și sprijin legislativ.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a remarcat eforturile autorităților de a îmbunătăți cadrul legal și de a asigura echitatea și egalitatea de drepturi.

„Mai sunt anumite reminiscențe, dar noi o să le depășim datorită dumneavoastră, prin modelul de comportament, ținuta publică, hotărârea cu care promovați politicile, care să încurajeze participarea femeilor în politică. Fiți active, fiți combative, pentru că femeile aduc pacea, femeile se gândesc de șapte ori în plus înainte de a lua o decizie, pentru că se gândesc la societate, la familie, la copii, la viitor”, a adăugat Grosu.

Maia Sandu a declarat că „Platforma dată va fi un instrument util pentru promovarea dialogului și a soluțiilor comune”.

„Vreau să cred că acest format de cooperare va fi un instrument util pentru promovarea dialogului și a soluțiilor comune, nepartizane pentru problemele cu care se confruntă femeile, copiii, bătrânii, categoriile defavorizate în Republica Moldova”, a declarat Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.

Prim-ministra țării, Natalia Gavrilița, a avut și ea un discurs în fața participanților la eveniment.

„Eu cred cu tărie că noul for are un rol foarte important în a menține pe agenda parlamentară, guvernamentală și, astfel, și în atenția opiniei publice, subiecte ce țin de asigurarea reală a exercitării plenare a drepturilor femeilor în țara noastră”, a menționat Prim-ministra Natalia Gavrilița.

Evenimentul de lansare a fost organizat de Parlamentul Republicii Moldova cu susținerea partenerilor UNDP, UNFPA, UN Women și UNICEF.

Amintim că, Parlamentul legislaturii a XI-a are cele mai multe femei deputate din istoria parlamentarismului moldovenesc – 40 de mandate aparținând femeilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#deputata #parlament #platforma

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.