Curs valutar
  • EUR
    19.9863
    0%
  • USD
    17.0881
    0%
  • RUB
    0.2050
    0%
  • RON
    3.8050
    0%
  • UAH
    0.3831
    0%

Toate știrile

23 august 2026

VIDEO „Nu avem bani”. Bugetarii de la primăria din Bălți riscă să rămână fără majorarea salariului

24 Ian. 2023, 15:39
 // Categoria: Economie // Autor:  Realitatea.md
24 Ian. 2023, 15:39 // Economie //  Realitatea.md

Bugetarii de la primăria municipiului Bălți, ar putea rămâne fără majorarea de salariu de 1300 de lei. Potrivit primarului, pentru achitarea acestora e nevoie 17 milioane de lei, bani pe care instituția nu îi are.

Nicolai Grigorișin susține că dacă Guvernul nu va interveni cu ajutor financiar, atunci oamenii vor rămâne fără majorarea de salariu.

„Că oamenilor le-a fost majorat salariul cu 1300 de lei e minunat, e foarte bine, dar din păcate în bugetul orașului Bălți trebuie să găsim 17 milioane de lei ca să plătim acest salariu majorat cu 1300 de lei. Acești bani nu au fost planificați, acești bani nu au fost incluși când s-a creat bugetul. Acești bani trebuie să îi găsească Guvernul și să ajute municipiul ca să plătească salariul”, a declarat Grigorișin pentru tvn.md.

Bălțenii au păreri împărțite despre cine trebuie să achite majorarea de salariu, primăria sau statul.

„Eu sunt încrezătoare că primăria Bălți o să găsească banii aceștia până la urmă, dar Guvernul a promis că în cazul când lipsa banilor va fi argumentată, Guvernul o să vie cu ajutor”.

„Eu înțeleg, dar să intre în situația oamenilor, că oamenii tot nu au bani să plătească”.

„Dacă au promis, trebuie din fondul statului, iaca primăriile sau în sate aceea în general nu au bani nici să repare un drum, de unde să dea la bugetari bani”.

Asta e legea de sus, dacă legea s-a aprobat, înseamnă că știu ce au primăriile, sunt la curent cred”.

Menționăm că din 1 ianuarie 2023, salariile bugetarilor se majorează cu o sumă fixă de 1300 de lei. Totodată, angajații din sectorul real vor avea un salariu de cel puțin 4000 de lei pentru o normă întreagă. Premierul Natalia Gavrilița a precizat că s-a aprobat mărirea în sumă fixă pentru ca cei care au salarii mai mici să primească procentual mai mult.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

23 Aug. 2026, 15:54
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
23 Aug. 2026, 15:54 // Slider //  Ana Panaguța

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!