Fostul președinte al țării, Vladimir Voronin, îi dă dreptate actualei președinte Maia Sandu în ceea ce a declarat ea la ONU despre rezolvarea conflictului transnistrean. Șefa statului susținea de la tribuna centrală, că acest conflict trebuie soluționat pe cale pașnică, informează Realitatea.md.
„Unicul lucru care e pozitiv, l-am reținut. A spus doamna că trebuie soluționat pe cale pașnică. Și aceasta e corect. Numai așa. Dar dacă ar depinde numai de noi, demult ar fi soluționat acest conflict. Dar aici este implicată geopolitica și nu depinde numai de noi. Dacă vor mai fi declarații pe așa numita „Krîmskaia Ploshadka” (n.r. Platforma Crimeea), atunci nu mai vedem noi soluționare…”, a declarat Vladimir Voronin în cadrul emisiunii „Moldova în Direct” de la postul Moldova1.
Referindu-se la acest subiect Voronin spune că regretă faptul că nu se propune metode clare de soluționare a diferendului, ci se tărăgănează de timp.
„Să revenim la memorandumul Kozak2 noi nu am avut nicio intenție. Dar între timp, nu a apărut niciun proiect în schimb. Este formatul „5+2”, dar tema s-a scufundat de tot și nu se mai vede ieșire din situație…
Noi demult am vorbit despre munițiile de la Cobasna, încă din 1993, și nimic nou nu a fost propus”, a adăugat Voronin.
Amintim, că recent președinta Maia Sandu a reamintit de la tribuna centrală a ONU despre problema transnistreană și a cerut suportul internațional pentru ca Rusia să-și retragă munițiile deținute acolo după cel de-al Doilea Război Mondial.
Referitor la Memorandumul Kozak, Vladimir Voronin a fost președintele, care a refuzat în 2003 să semneze memorandumul propus de Dmitri Kozak. Și asta pentru că în acel Memorandum se propunea constituirea a unui stat moldovenesc federal asimetric, iar regiunea transnistreană să aibă statut egal în federație cu restul țării.
Moldova și Memorandumul Kozak au constituit problemele-cheie la reuniunea ministerială de la Maastricht a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), în decembrie 2003, creând dezacord între Rusia, pe de o parte – cu UE și SUA, pe de altă parte, cu privire la Republica Moldova, fiind unul dintre motivele principale ale neadoptării unei declarații comune a părților.

