Curs valutar
  • EUR
    20.0508
    0.3217%
  • USD
    17.1338
    0.2667%
  • RUB
    0.2066
    0.7744%
  • RON
    3.8136
    0.2255%
  • UAH
    0.3835
    0.1043%

Toate știrile

24 august 2026

VIDEO Totalurile alegerilor din Găgăuzia: Libere sau nu? ADEPT a făcut analiza celor două scrutine

10 Nov. 2021, 16:59
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
10 Nov. 2021, 16:59 // Alegeri //  Realitatea.md

Experții Asociației pentru Democrație Participativă „ADEPT” constată că alegerile din Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia din 19 septembrie, primul tur, și 3 octombrie, al doilea tur, s-au desfășurat în linii generale într-un cadru liniștit, cu respectarea legislației.

Într-o conferință de presă la IPN, transmisă live de RLIVE.MD și RLIVE TV Ina Vrînceanu, coordonatoare de proiect ADEPT, a menționat că în noul legislativ regional au acces 9 deputați dintr-un bloc electoral, un deputat din partea unui partid politic și 25 de deputați independenți. Componența Adunării Populare, începând cu 1995, se caracterizează prin faptul că majoritatea deputaților sunt independenți. În ziua alegerilor, în cele 35 de circumscripții electorale au fost înregistrați peste 113 mii de alegători. Cifra este în scădere cu peste 8 mii de alegători, comparativ cu scrutinul din 2016. Acest lucru, spune Ina Vrînceanu, se datorează inclusiv migrației populației și micșorării numărului de alegători. Rata de participare a alegătorilor a fost mai mică comparativ cu scrutinul din 2016. Totuși, numărul alegătorilor incluși în listele suplimentare a crescut cu 24%.

CEC din Găgăuzia a înregistrat 123 de candidați, 23 desemnați de două formațiuni politice și 100 de candidați independenți. Doi candidați s-au retras. 46 din candidați au avut experiență de participare în alegeri, cei mai mulți au participat la scrutinul din 2016. Vârsta medie a candidaților este 48 de ani. Iar a deputaților care au acces în Adunarea Populară este în medie de 49 de ani. Doar 18 din 123 de candidați sunt femei. Acest lucru se întâmplă din cauza specificului alegerilor, care au loc în baza unui sistem uninominal. Acesta exclude obligativitatea asigurării cotei de gen. Dintre candidați, 10 sunt milionari în lei. Cei mai mulți fac parte din categoria de persoane cu venituri între 200 de mii de lei și un milion de lei. Doar 6 candidați au declarat zero venituri. Niciunul dintre ei nu a acces însă în organul legislativ al Găgăuziei.

La 19 septembrie, în urma primului tur de scrutin, au fost aleși 18 deputați. Iar la 3 octombrie, în urma turului  doi, au fost aleși 11 deputați. Șase deputați au fost aleși tot atunci în urma alegerilor repetate. Numărul femeilor deputate s-a micșorat aproape de două ori față de 2016. Dacă în 2016 erau 4 femei, în 2021 sunt doar 2 femei deputate. Ca și femeile, tinerii sunt și ei subreprezentați. Au fost aleși doar trei deputați cu vârsta între 21 și 35 de ani, ceea ce reprezintă circa 8% din total. Aproape 51% din 35 de deputați fac parte din categoria de vârstă de peste 51 de ani.

Igor Boțan, director executiv ADEPT, a remarcat că conferința de presă este prilejuită unui eveniment care va avea loc vineri, este vorba despre prima întrunire a Adunării Populare în noua componență.

Alegerile în Găgăuzia au fost ordinare, s-a ales a 7-a legislatură a Adunării Populare. De fapt, alegerile urmau a avea loc în prima jumătate a anului curent, dar din cauza situației pandemice și din cauza expirării mandatului CEC a Găgăuziei, a fost nevoie ca data alegerilor să fie amânată. A fost amânată de două ori. Inițial se propunea ca alegerile să aibă loc la finele lunii martie, dar data fixată venea în contradicțiile cu Codul Electoral al Găgăuziei, întrucât expirase mandatul CEC și cele trei luni după expirarea mandatului în care CEC mai poate organiza alegeri. Apoi a fost modificată data pentru 16 mai, dar Parlamentul Republici Moldova a introdus atunci starea de urgență pe perioada 1 aprilie-30 mai și Adunarea Populară a decis să amâne data alegerilor pentru 16 septembrie.

Realitatea Live

24 Aug. 2026, 18:20
 // Categoria: Societate // Autor:  Valentina Buza
24 Aug. 2026, 18:20 // Societate //  Valentina Buza

Evaluarea siguranței rutiere la nivelul întregii rețele de drumuri din țară va fi realizată cel puțin o dată la cinci ani. Prevederea se regăsește într-o inițiativă legislativă votată în lectura a doua de Parlament. Proiectul de modificare a Legii privind gestionarea siguranței infrastructurii rutiere a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în contextul Programului național de aderare la Uniunea Europeană.

Autorii proiectului menționează că, în prezent, cadrul normativ nu prevede un mecanism de evaluare a siguranței rutiere pentru drumurile aflate în exploatare. Din această cauză, administratorii sectoarelor de drum nu pot interveni preventiv, înainte de producerea accidentelor, iar prioritizarea investițiilor se face, în mare parte, în funcție de accidentele deja produse.

Potrivit proiectului de lege, evaluarea siguranței rutiere va fi efectuată cel puțin o dată la cinci ani și va avea drept scop identificarea riscurilor de accidente și a zonelor unde pot avea loc coliziuni cu consecințe grave. Procesul va include două componente: examinarea vizuală a infrastructurii și analiza sectoarelor de drum aflate în exploatare de mai mult de trei ani, unde s-a înregistrat un număr ridicat de accidente grave.

Totodată, va fi creat un sistem online de raportare voluntară, prin intermediul căruia utilizatorii de drumuri vor putea transmite informații despre pericolele reale sau potențiale care afectează siguranța infrastructurii rutiere.

Autorii documentului menționează că evaluarea periodică a infrastructurii rutiere va contribui la reducerea riscurilor de accidente și va permite direcționarea investițiilor către sectoarele de drum mai periculoase.

 

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Datele statistice arată că, de la proclamarea independenței, în Republica Moldova au fost înregistrate peste 83 de mii de accidente rutiere, soldate cu 12 906 de persoane decedate și 101 064 de persoane rănite. Numărul deceselor înregistrate este comparabil cu populația unui orășel de dimensiuni medii din țara noastră. Totodată, un studiu realizat de Banca Mondială arată că pierderile economice din cauza accidentelor rutiere foarte grave au constituit, în anul 2023, circa 2,7% din PIB sau 450 de milioane de dolari.