Fostul deputat, actual vicepreședinte al Partidului Șor, Sergiu Sîrbu, rămâne fără 1,9 milioane de lei, după ce Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a efectuat un control al averii și a depistat deținerea nejustificată în acestei sume, fapt pentru care a dispus confiscarea banilor în folosul statului.

Potrivit ANI, la 1 decembrie, ANI a încheiat procedura de control a averii pe numele ex-parlamentarului. În cadrul controlului, inspectorul de integritate a constatat prezența unei diferențe substanțiale, în mărime de peste 1,9 milioane de lei și deținerea nejustificată în acestei sume. Diferența substanțială a fost stabilită pentru anii 2016-2019, pe durata executării funcției de demnitate publică, fiind identificată în conturile bancare deținute în instituțiile financiare din țară, care au fost depuși sub formă de numerar.

Suplimentar, după examinarea declarațiilor de avere și interese personale depuse în perioada 2016-2019, fostul deputat a introdus mai multe date incomplete și eronate. De exemplu, acesta nu a declarat venituri în mărime totală de peste 1 milion lei, a inclus date eronate despre veniturile obținute sub formă de donații în anul 2018, în mărime de peste 196 de mii de lei și, respectiv în anul 2019, în sumă de 20 de mii de euro. La fel, a completat eronat cu informații despre numerarul deținut sub formă de împrumut acordat unei persoane fizice în sumă de 38 de mii de dolari americani și 650 de mii de lei. Pentru anul 2018 sunt prezente date eronate despre numerarul deținut sub formă de economii în sume de 200 de mii de lei și 6000 de euro, iar în 2019, aceeași eroare se regăsește despre numerarul în economii cu suma de 200 de mii lei și, respectiv, 20 mii de euro.

În explicațiile oferite inspectorului de integritate, fostul deputat a invocat că sursa de proveniență a banilor sunt din veniturile legale ale familiei, indemnizații, diurne de deplasare, dar și din donațiile obținute la evenimente de familie sau alte ajutoare. Sîrbu a menționat că pentru aceste donații nu a perfectat acte juridice civile în formă scrisă pentru că „această stare de lucruri nu afectează valabilitatea contractului de donație, de vreme ce bunul donat a fost predat donatorului”. Inspectorul de integritate a acceptat doar o parte din argumentele fostului deputat, pe care le-a probat prin acte justificative.

În actul de constatare, inspectorul de integritate a dispus confiscarea averii nejustificate în sumă de 1,9 milioane de lei în folosul statului. Acesta fapt va fi posibil în cazul în care averea acestuia a fost constatată, în totalitate sau în parte, ca fiind nejustificată printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Între timp, inspectorul de integritate a remis denunțuri către Procuratura Generală și Serviciul Fiscal de Stat. Procuratura a fost sesizată pe aspectele penale ce vizează falsul în declarații, îmbogățire ilicită, spălarea banilor și utilizarea contrar destinației a mijloacelor de împrumut. Către Serviciul Fiscal de Stat, ANI a solicitat inițierea unei anchete fiscale pe numele fratelui fostului deputat. Totodată, Sergiu Sîrbu riscă să nu mai dețină o funcție de demnitate publică timp de 3 ani și va fi inclus în Registrul Interdicțiilor.

#ANI #avere #confiscare #Sergiu Sirbu

Uniunea Europeană a renunțat la ideea ca statul canadian să devină „membru asociat” al UE, potrivit unui proiect de declarație comună în care acest termen a fost eliminat, la insistențele unor lideri europeni, transmite joi dpa, potrivit Agerpres.

În luna septembrie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că acest stat nord-american ar trebui să devină primul „membru asociat” al UE, un statut care, în prezent, nu există.

Însă, într-un proiect de declarație comună între Canada și UE, termenii de „membru asociat” și „calitate de membru asociat” au fost eliminați.

Cancelarul german Friedrich Merz și alți câțiva lideri din state ale UE au insistat pentru eliminarea acestor termeni din proiect, au declarat diplomați pentru agenția dpa. Ei și-au motivat opoziția prin lipsa de claritate a statutului special propus, precum și prin faptul că executivul UE nu a consultat în prealabil, în mod corespunzător, statele membre.

În forma actuală, declarația pledează pentru o „asociere tot mai strânsă” între Canada și UE. De asemenea, au fost atenuate angajamentele prevăzute inițial
cu privire la integrarea piețelor financiare și la un tratament preferențial reciproc în ceea ce privește măsuri de securitate economică.

Declarația ar urma să fie făcută publică vineri, la finalul summitului de două zile UE-Canada de la Montreal.

După sosirea sa la Montreal, miercuri, Ursula von der Leyen a continuat să folosească termenul de ‘membru asociat’, într-o postare pe rețelele de socializare.

„Un ocean desparte Europa de Canada. Cu toate acestea, nu ne-am simțit niciodată mai aproape”, a scris ea.

„Avem o nouă ambiție: să aducem Canada mai aproape de noi decât oricând înainte, ca Membru Asociat al UE. Și dorim să ducem parteneriatul nostru unic chiar mai departe”, a adăugat ea.

Printr-o „Alianță pentru Viitor, vom rămâne uniți și vom răspunde unei lumi de rivalități tot mai intense”, a mai scris von der Leyen.

Sintagma „Alianță pentru viitor” a fost folosită de premierul canadian Mark Carney și ocupă acum un loc central în proiectul de declarație comună.

Acesta prevede că ambele părți vor lucra pentru a reduce barierele comerciale, a facilita investițiile și a asigura disponibilitatea continuă a materiilor prime esențiale, medicamentelor și tehnologiilor. De asemenea, documentul include angajamente de a promova cooperarea în domeniul securității și siguranței inteligenței artificiale, și precizează că este planificată o analiză privind fezabilitatea unor exporturi suplimentare de gaze naturale lichefiate din Canada către Europa.

Într-o declarație pentru presă, Carney a spus marți că denumirea dată acestei relații este mai puțin importantă decât conținutul ei.

„Ceea ce contează este schimbarea pe care o va aduce în viețile canadienilor”, a spus el.

Carney urmărește aprofundarea legăturilor cu UE, al doilea cel mai mare partener comercial al Canadei, de când relațiile comerciale cu SUA, principalul partener economic al Canadei, au devenit foarte de tensionate în timpul mandatului președintelui american Donald Trump.

Trump a amenințat cu impunerea unor noi tarife Uniunii Europene dacă aceasta va permite Canadei să devină membru asociat, președintele american spunând că un astfel de demers ar putea fi considerat un „act ostil”.